GRAMATICĂ FRANCEZĂ

1- ALFABETUL FRANCEZ

Alfabetul francez este același cu cel englezesc, dar multe litere se pronunță și se numesc diferit:

A – ah

B – bé

C – sé

D – dé

E – ö

F – ef

G – jé

H – aș

I – i

J – ji

K – ka

L – el

M – em

N – en

O – o

P – pé

Q – kü

R – er

S – es

T – té

U – ü

V – vé

W – dublu vé

X – iks

Y – i grec

Z – zed

2- ORDINEA CUVINTELOR

1 De bază S + V Je dors. Eu dorm.

2 Complement direct S + V + CD Je lis le livre. Eu citesc cartea.

3 Complement indirect S + V + CI + CD Je lui donne le livre. Îi dau cartea lui/ei.

4 Beneficiar S + V + CD + pour + persoană J'achète un livre pour lui. Cumpăr o carte pentru el.

5 Pronume de complement indirect S + V + pronume CI + CD Je lui donne le livre. Îi dau cartea lui/ei.

6 Adjectiv S + être + adjectiv Le livre est grand. Cartea este mare.

7 Adverb S + V + Adv Il lit rapidement. El citește repede.

8 Complement direct + adverb S + V + CD + Adv Je lis le livre rapidement. Citesc cartea repede.

9 Adverb de timp S + V + Adv (timp) Je travaille aujourd'hui. Lucrez astăzi.

10 Adverb de loc S + V + Adv (loc) Il habite là. El locuiește acolo.

11 Grup prepozițional S + être + loc Le livre est sur la table. Cartea este pe masă.

12 Complement direct + loc S + V + CD + loc Je mets le livre sur la table. Pun cartea pe masă.

13 Determinant + substantiv Det + S Ce livre est nouveau. Această carte este nouă.

14 Determinant + adjectiv + substantiv Det + Adj + S Ce gros livre est nouveau. Această carte mare este nouă.

15 Numeral + substantiv Num + S Deux livres sont nouveaux. Două cărți sunt noi.

16 Conjuncție Propoziție + conjuncție + propoziție Je lis et il écrit. Eu citesc și el scrie.

17 Conjuncție + complemente S + V + CD + conjuncție + S + V + CD Je lis le livre et il écrit une lettre. Eu citesc cartea, iar el scrie o scrisoare.

18 Diateza pasivă la prezent S + être + participiu trecut Le livre est lu. Cartea este citită.

19 Pasiv + agent S + être + participiu trecut + par + agent Le livre est lu par le professeur. Cartea este citită de profesor.

20 Pasiv + complement indirect S + être + participiu trecut + à + persoană Le livre est donné à l'élève. Cartea este dată elevului.

21 Pasiv + complement indirect + agent S + être + participiu trecut + à + persoană + par + agent Le livre est donné à l'élève par le professeur. Cartea este dată elevului de către profesor.

22 Pasiv + adverb S + être + participiu trecut + Adv Le livre est lu aujourd'hui. Cartea este citită astăzi.

23 Pasiv + loc S + être + participiu trecut + loc Le livre est posé sur la table. Cartea este așezată pe masă.

24 Pasiv + agent + adverb S + être + participiu trecut + par + agent + Adv Le livre est lu aujourd'hui par le professeur. Cartea este citită astăzi de profesor.

25 Pasiv + agent + complement indirect + adverb S + être + participiu trecut + à + CI + par + agent + Adv Le livre est donné aujourd'hui à l'élève par le professeur. Cartea este dată astăzi elevului de către profesor.

26 Pasiv la perfect S + avoir/être + été + participiu trecut Le livre a été lu. Cartea a fost citită.

27 Pasiv la perfect + agent S + avoir/être + été + participiu trecut + par + agent Le livre a été lu par le professeur. Cartea a fost citită de profesor.

28 Pasiv la viitor S + être (viitor) + participiu trecut Le livre sera lu demain. Cartea va fi citită mâine.

29 Pasiv la viitor + agent S + être (viitor) + participiu trecut + par + agent Le livre sera lu demain par le professeur. Cartea va fi citită mâine de profesor.

30 Pasiv cu verb modal S + modal + être + participiu trecut Le livre doit être lu. Cartea trebuie citită.

31 Negativ S + ne + V + pas + ... Je ne lis pas le livre. Nu citesc cartea.

32 Pasiv negativ S + ne + être + pas + participiu trecut Le livre n'est pas lu par le professeur. Cartea nu este citită de profesor.

33 Întrebare cu răspuns da/nu Est-ce que + S + V...? Est-ce que tu lis le livre ? Citești cartea?

34 Întrebare la pasiv Est-ce que + S + être + participiu trecut...? Est-ce que le livre est lu ? Este citită cartea?

35 Întrebare despre agent Par qui + pasiv...? Par qui le livre est-il lu ? De către cine este citită cartea?

36 Întrebare despre complementul indirect À qui + S + V + CD ? À qui donnes-tu le livre ? Cui îi dai cartea?

37 Imperativ V + CD Lis le livre ! Citește cartea!

38 Imperativ + complement indirect V + CI + CD Donne-lui le livre ! Dă-i cartea!

39 Imperativ pasiv Sois/soyez + participiu trecut Sois respecté ! Fii respectat!

40 Infinitiv V la infinitiv lire a citi

41 Infinitiv + complement direct V la infinitiv + CD lire le livre a citi cartea

42 Infinitiv pasiv être + participiu trecut être lu a fi citit

43 Scop S + V + pour + infinitiv Je mange pour jouer. Mănânc pentru a mă juca.

44 Propoziție relativă S + qui/que/dont/où + propoziție Le livre que je lis est intéressant. Cartea pe care o citesc este interesantă.

45 Propoziție relativă la pasiv S + qui/que + propoziție pasivă Le livre qui est lu par le professeur est intéressant. Cartea care este citită de profesor este interesantă.

46 Condițională Dacă + propoziție, propoziție Si j'ai le temps, je lis. Dacă am timp, citesc.

47 Condițională + pasiv Dacă + propoziție pasivă, propoziție Si le livre est lu, il apprend. Dacă este citită cartea, el învață.

48 Vorbire indirectă S + dire + que + propoziție Il dit qu'il lit. El spune că citește.

49 Întrebare indirectă S + demander + si + propoziție Il demande si je lis. El întreabă dacă citesc.

50 Comandă/cerere relatată S + demander + à + persoană + de + infinitiv Il me demande de lire. El îmi cere să citesc.

ADVERBE:

1 Mod Adverb + verb / de obicei după verb Je lis le livre rapidement. Citesc cartea repede.

2 Loc Expresie de loc + verb / de obicei după verb Je lis le livre à la maison. Citesc cartea acasă.

3 Timp Expresie de timp + propoziție / la început, la mijloc sau la sfârșit J'ai lu le livre hier. Am citit cartea ieri.

4 Frecvență Adverb de frecvență + verb / de obicei după verbul conjugat Je lis souvent des livres. Citesc adesea cărți.

5 Frecvență + verbul être Adverb de frecvență + être + predicat Il est toujours heureux. El este întotdeauna fericit.

6 Frecvență + auxiliar Subiect + auxiliar + adverb de frecvență + participiu trecut Je n'ai jamais vu ça. Nu am văzut niciodată asta.

7 Intensitate Adverb de intensitate + adjectiv C'est très bien. Este foarte bine.

8 Intensitate + verb Adverb de intensitate + verb J'aime vraiment ça. Îmi place foarte mult acest lucru.

9 Adverb de propoziție Adverb de propoziție + propoziție / de obicei la început Heureusement, j'ai gagné. Din fericire, am câștigat.

10 Adverb de comentariu Expresie de comentariu + propoziție / de obicei la început Honnêtement, je ne sais pas. Sincer, nu știu.

11 Adverb de legătură Adverb de legătură + propoziție / de obicei la început sau între propoziții J'étais fatigué ; cependant, j'ai continué à travailler. Eram obosit; totuși, am continuat să lucrez.

12 Direcție Expresie direcțională + verb / adesea după verb Il est sorti. El a ieșit afară.

13 Frecvență definită Expresie de frecvență definită + verb J'y vais tous les jours. Merg acolo în fiecare zi.

14 Durată Expresie de durată + verb J'ai étudié pendant deux heures. Am studiat timp de două ore.

15 Scop pour + infinitiv / afin de + infinitiv / propoziție de scop J'y vais pour étudier. Merg acolo pentru a studia.

COMPLEMENT INDIRECT:

Complement indirect S + V + à + persoană Je parle à Marie. Vorbesc cu Marie.

Cu complement direct + indirect S + V + CD + à + persoană Je donne le livre à Paul. Îi dau cartea lui Paul.

CI: mie S + me + V Il me parle. El vorbește cu mine.

CI: ție S + te + V Il te parle. El vorbește cu tine.

CI: lui/ei S + lui + V Je lui parle. Vorbesc cu el/ea.

CI: nouă S + nous + V Il nous parle. El vorbește cu noi.

CI: vouă (plural/formal) S + vous + V Il vous parle. El vorbește cu voi.

CI: lor S + leur + V Je leur parle. Vorbesc cu ei/ele.

Complement direct + pronume CI S + V + CD + CI Je lui donne le livre. Îi dau cartea lui/ei.

Ambele pronume S + pronume CD + pronume CI + V Je le lui donne. I-l dau lui/ei.

Plural fără articol specific à + des + substantiv Je parle à des garçons. Vorbesc cu niște băieți.

Plural specific à + les → aux Je parle aux garçons. Vorbesc cu băieții.

GENITIV:

al băiatului de + le garçon → du garçon le livre du garçon cartea băiatului

al fetei de + la fille le livre de la fille cartea fetei

al băieților de + les garçons → des garçons le livre des garçons cartea băieților

al fetelor de + les filles → des filles le livre des filles cartea fetelor

al unui băiat d'un garçon le livre d'un garçon cartea unui băiat

al unei fete d'une fille le livre d'une fille cartea unei fete

al unor băieți de + des garçons un groupe de garçons un grup de băieți

PRONUME POSESIVE INDEPENDENTE:

Posesor Gen masculin singular Gen feminin singular Gen masculin plural Gen feminin plural

al meu / a mea le mien la mienne les miens les miennes

al tău / a ta (tu) le tien la tienne les tiens les tiennes

al lui / al ei le sien la sienne les siens les siennes

al nostru / a noastră le nôtre la nôtre les nôtres les nôtres

al vostru / a voastră (vous) le vôtre la vôtre les vôtres les vôtres

al lor / a lor le leur la leur les leurs les leurs

Ce livre est le mien. Această carte este a mea.

Cette voiture est la mienne. Această mașină este a mea.

Ces livres sont les miens. Aceste cărți sunt ale mele.

Cette maison est la sienne. Această casă este a lui/ei.

Ces voitures sont les leurs. Aceste mașini sunt ale lor.

Le livre est le nôtre. Cartea este a noastră.

La maison est la vôtre. Casa este a voastră.

ERA PE CALE SĂ:

era/erau pe cale să aller (imperfect) + infinitiv J'allais partir. Eram pe cale să plec.

era/erau pe punctul de a être sur le point de + infinitiv J'étais sur le point de partir. Eram pe punctul de a pleca.

tocmai era/erau pe punctul de a être sur le point de + infinitiv J'étais sur le point de partir quand il est arrivé. Tocmai eram pe punctul de a pleca atunci când a sosit el.

urma să înceapă în curând aller (imperfect) + infinitiv Nous allions commencer. Urmam să începem.

avea/aveau de gând să avoir l'intention de + infinitiv J'avais l'intention de partir. Aveam de gând să plec.

trebuia să devoir (imperfect) + infinitiv Je devais partir. Trebuia să plec.

era/erau menit(ă)/menite să être censé + infinitiv J'étais censé partir. Eram menit să plec.

era/erau de așteptat să être censé + infinitiv Il était censé venir. El trebuia să vină.

era/erau pe punctul de a être sur le point de + infinitiv Elle était sur le point de pleurer. Ea era pe punctul de a plânge.

urma să se întâmple être sur le point de se produire L'accident était sur le point de se produire. Accidentul era pe punctul de a se întâmpla.

era/erau aproape să facă ceva être près de + infinitiv Il était près de tomber. El era aproape să cadă.

era/erau în curs de être en train de + infinitiv J'étais en train de travailler. Eram în curs de a lucra.

încerca/încercau să essayer de + infinitiv J'essayais de partir. Încercam să plec.

intenționa/intenționau să avoir l'intention de + infinitiv Elle avait l'intention de venir. Ea intenționa să vină.

2- SUBSTANTIVE

În franceză, substantivele au gen:

livre (carte) -> masculin

maison (casă) -> feminin

livres (cărți) -> plural masculin

maisons (case) -> plural feminin

Majoritatea substantivelor la plural se termină în -s, dar unele se termină în -al, iar altele în -au, -eau sau -eu, unele se termină în -ou, iar altele în -ail.

3- ARTICOLE

Articolele depind de substantiv.

Articole nehotărâte (un/o):

un -> masculin

une -> feminin

un livre (o carte)

une maison (o casă)

Articole hotărâte (articolul hotărât):

le -> masculin

la -> feminin

les -> plural

l- (prefix) -> substantiv care începe cu o vocală

Vocale în franceză: a, e, i, o, u, y.

le ami → l'ami (prietenul)

la école → l'école (școala)

le livre (cartea)

la maison (casa)

5- PRONUME

1. Pronume personale — subiect

Acestea înlocuiesc subiectul unei propoziții.

Română Franceză

eu je

tu (singular, informal) tu

el il

ea elle

noi nous

voi / dumneavoastră (plural/formal) vous

ei (masculin/mixt) ils

ele (feminin) elles

Exemple:

Je parle. → Eu vorbesc.

Elle travaille. → Ea lucrează.

Ils mangent. → Ei mănâncă.

2. Pronume de complement direct

Acestea înlocuiesc un complement direct.

Română Franceză

mă me / m'

te te / t'

îl / îl (lucru) le / l'

o / o (lucru) la / l'

ne nous

vă vous

îi / le les

Exemple:

Je le vois. → Îl văd.

Je la connais. → O cunosc.

Je les aime. → Îi iubesc / Îmi plac.

Il **m'**écoute. → El mă ascultă.

3. Pronume de complement indirect

Acestea înlocuiesc, în general, structura à + persoană.

Română Franceză

mie me / m'

ție te / t'

lui/ei lui

nouă nous

vouă vous

lor leur

Exemple:

Je lui parle. → Vorbesc cu el/ea.

Je leur écris. → Le scriu lor.

Il me donne un livre. → El îmi dă o carte.

4. Pronume reflexive

Sunt folosite atunci când subiectul și complementul se referă la aceeași persoană.

Română Franceză

pe mine însumi me / m'

pe tine însuți te / t'

pe sine însuși/însăși se / s'

pe noi înșine nous

pe voi înșivă vous

pe ei înșiși / pe ele însele se / s'

Exemple:

Je me lave. → Mă spăl.

Elle se regarde. → Ea se privește.

Nous nous préparons. → Ne pregătim.

5. Pronume accentuate / disjunctive

Acestea sunt folosite pentru accentuare, după prepoziții și în anumite construcții.

Română Franceză

mine moi

tine toi

el lui

ea elle

noi nous

voi vous

ei eux

ele (feminin) elles

Exemple:

Moi, je suis prêt. → Eu, eu sunt pregătit.

Je parle avec lui. → Vorbesc cu el.

C'est pour elle. → Este pentru ea.

Eux, ils travaillent. → Ei, ei lucrează.

6. Pronume posesive

Acestea înseamnă al meu, al tău, al lui, al ei, al nostru, al lor.

Acestea se acordă cu obiectul posedat, nu cu posesorul.

Română Masculin singular Feminin singular Plural

al meu / a mea le mien la mienne les miens / les miennes

al tău / a ta le tien la tienne les tiens / les tiennes

al lui / al ei le sien la sienne les siens / les siennes

al nostru / a noastră le nôtre la nôtre les nôtres

al vostru / a voastră le vôtre la vôtre les vôtres

al lor / a lor le leur la leur les leurs

Exemplu:

Cette voiture est la mienne.

→ Această mașină este a mea.

Ces livres sont les leurs.

→ Aceste cărți sunt ale lor.

7. Pronume demonstrative

Acestea înseamnă acesta, aceea, aceștia, acelea.

Franceză Română

celui acesta/aceea (masculin singular)

celle aceasta/aceea (feminin singular)

ceux aceștia/aceia (masculin plural)

celles acestea/acelea (feminin plural)

Exemple:

Celui-ci est meilleur. → Acesta este mai bun.

Celle-là est grande. → Aceea este mare.

Ceux-ci sont mes amis. → Aceștia sunt prietenii mei.

Celles-là sont chères. → Acelea sunt scumpe.

Alte pronume demonstrative:

ce / c' → acesta/aceea/este

ceci → aceasta

cela / ça → aceea

Exemple:

C'est intéressant. → Este interesant.

Ceci est important. → Acest lucru este important.

Ça me plaît. → Îmi place acel lucru.

10. Pronume nehotărâte

Acestea se referă la persoane sau lucruri fără a preciza exact cine sau ce.

Franceză Română

quelqu'un cineva

quelque chose ceva

personne nimeni

rien nimic

tout totul

tous toți / toată lumea

chacun fiecare / fiecare persoană

chacune fiecare (feminin)

aucun niciunul / nimeni

aucune niciuna

certains unii

certaines unele

plusieurs mai mulți / mai multe

on se / oamenii / noi

Exemple:

Quelqu'un est là. → Cineva este acolo.

Je ne vois personne. → Nu văd pe nimeni.

Je ne sais rien. → Nu știu nimic.

Tout est prêt. → Totul este pregătit.

Chacun a son opinion. → Fiecare are propria opinie.

11. Pronume adverbiale

Franceza are două pronume deosebit de importante:

y

De obicei înlocuiește:

à + lucru

un loc

Exemple:

Je pense à ce problème.

J'y pense.

Mă gândesc la asta.

Je vais à Paris.

J'y vais.

Merg acolo.

en

De obicei înlocuiește:

de + lucru

cantități

„o parte din / din acesta / din acestea”

Exemple:

Je parle de ce problème.

J'en parle.

Vorbesc despre asta.

J'ai trois livres.

J'en ai trois.

Am trei dintre ele.

12. Subiectul on

On este un pronume francez special.

Poate însemna:

cineva / se

oamenii

cineva

noi

Exemple:

On dit que c'est difficile.

→ Oamenii spun că este dificil.

On va au cinéma.

→ Mergem la cinema.

Din punct de vedere gramatical, on folosește un verb la persoana a treia singular:

On est, nu on sommes.

13. Pronumele impersonal il

Franceza folosește și il în construcții impersonale, în care nu se referă la o anumită persoană de sex masculin.

Exemple:

Il pleut.

→ Plouă.

Il faut travailler.

→ Este necesar să lucrezi / Trebuie să lucrezi.

Il est important de comprendre.

→ Este important să înțelegi.

6- ADJECTIVE

Dacă un adjectiv se referă la un substantiv feminin, adăugăm sufixul -e:

grand -> mare (masculin)

grande -> mare (feminin)

Dacă un adjectiv se referă la două sau mai multe substantive, adăugăm sufixul -s:

grands -> mari (doi băieți sau mai mulți)

grands -> mari (două fete sau mai multe)

une grande maison — o casă mare

une maison est grande — o casă este mare

VERBUL „A FI”:

1- PREZENT — PRÉSENT:

je suis — eu sunt

tu es — tu ești

il est — el este

elle est — ea este

nous sommes — noi suntem

vous êtes — voi sunteți / dumneavoastră sunteți

ils/elles sont — ei/ele sunt

2- IMPERFECT — IMPARFAIT:

j'étais — eu eram / obișnuiam să fiu

tu étais — tu erai

il était — el era

elle était — ea era

nous étions — noi eram

vous étiez — voi erați / dumneavoastră erați

ils/elles étaient — ei/ele erau

3- TRECUT COMPUS — PASSÉ COMPOSÉ:

j'ai été — eu am fost

tu as été — tu ai fost

il a été — el a fost

elle a été — ea a fost

nous avons été — noi am fost

vous avez été — voi ați fost / dumneavoastră ați fost

ils/elles ont été — ei/ele au fost

4- MAI MULT CA PERFECT — PLUS-QUE-PARFAIT:

j'avais été — eu fusesem

tu avais été — tu fuseseși

il avait été — el fusese

elle avait été — ea fusese

nous avions été — noi fuseserăm

vous aviez été — voi fuseserăți / dumneavoastră fuseseți

ils/elles avaient été — ei/ele fuseseră

5- TRECUT SIMPLU — PASSÉ SIMPLE:

Folosit în principal în literatură.

je fus — eu fui

tu fus — tu fuși

il fut — el fu

elle fut — ea fu

nous fûmes — noi furăm

vous fûtes — voi furăți

ils/elles furent — ei/ele fură

6- TRECUT ANTERIOR — PASSÉ ANTÉRIEUR:

Literar.

j'eus été — eu fusesem

tu eus été — tu fuseseși

il eut été — el fusese

elle eut été — ea fusese

nous eûmes été — noi fuseserăm

vous eûtes été — voi fuseserăți

ils/elles eurent été — ei/ele fuseseră

7- VIITOR — FUTUR SIMPLE:

je serai — eu voi fi

tu seras — tu vei fi

il sera — el va fi

elle sera — ea va fi

nous serons — noi vom fi

vous serez — voi veți fi / dumneavoastră veți fi

ils/elles seront — ei/ele vor fi

8- VIITOR ANTERIOR — FUTUR ANTÉRIEUR:

j'aurai été — eu voi fi fost

tu auras été — tu vei fi fost

il aura été — el va fi fost

elle aura été — ea va fi fost

nous aurons été — noi vom fi fost

vous aurez été — voi veți fi fost / dumneavoastră veți fi fost

ils/elles auront été — ei/ele vor fi fost

MODUL CONDIȚIONAL — CONDITIONNEL:

9- CONDIȚIONAL PREZENT:

je serais — eu aș fi

tu serais — tu ai fi

il serait — el ar fi

elle serait — ea ar fi

nous serions — noi am fi

vous seriez — voi ați fi / dumneavoastră ați fi

ils/elles seraient — ei/ele ar fi

10- CONDIȚIONAL TRECUT:

j'aurais été — eu aș fi fost

tu aurais été — tu ai fi fost

il aurait été — el ar fi fost

elle aurait été — ea ar fi fost

nous aurions été — noi am fi fost

vous auriez été — voi ați fi fost / dumneavoastră ați fi fost

ils/elles auraient été — ei/ele ar fi fost

MODUL SUBJUNCTIV — SUBJONCTIF:

11- SUBJUNCTIV PREZENT:

que je sois — ca eu să fiu

que tu sois — ca tu să fii

qu'il soit — ca el să fie

qu'elle soit — ca ea să fie

que nous soyons — ca noi să fim

que vous soyez — ca voi să fiți / ca dumneavoastră să fiți

qu'ils/elles soient — ca ei/ele să fie

Il faut que je sois prudent. — Trebuie să fiu atent.

12- SUBJUNCTIV TRECUT:

que j'aie été — ca eu să fi fost

que tu aies été — ca tu să fi fost

qu'il ait été — ca el să fi fost

qu'elle ait été — ca ea să fi fost

que nous ayons été — ca noi să fi fost

que vous ayez été — ca voi să fi fost / ca dumneavoastră să fi fost

qu'ils/elles aient été — ca ei/ele să fi fost

13- SUBJUNCTIV IMPERFECT:

Literar.

que je fusse — ca eu să fiu / aș fi fost

que tu fusses — ca tu să fii / ai fi fost

qu'il fût — ca el să fie / ar fi fost

qu'elle fût — ca ea să fie / ar fi fost

que nous fussions — ca noi să fim / am fi fost

que vous fussiez — ca voi să fiți / ați fi fost

qu'ils/elles fussent — ca ei/ele să fie / ar fi fost

14- SUBJUNCTIV MAI MULT CA PERFECT:

Literar.

que j'eusse été — ca eu să fi fost

que tu eusses été — ca tu să fi fost

qu'il eût été — ca el să fi fost

qu'elle eût été — ca ea să fi fost

que nous eussions été — ca noi să fi fost

que vous eussiez été — ca voi să fi fost / ca dumneavoastră să fi fost

qu'ils/elles eussent été — ca ei/ele să fi fost

IMPERATIV — IMPÉRATIF:

Imperativul are doar formele tu, nous și vous.

15- IMPERATIV PREZENT:

sois ! — fii!

soyons ! — să fim!

soyez ! — fiți!

Sois prudent ! — Fii atent!

Soyons honnêtes ! — Să fim sinceri!

Soyez patient ! — Fiți răbdător!

16- IMPERATIV TRECUT:

Rar și formal/literar.

aie été ! — să fi fost!

ayons été ! — să fi fost!

ayez été ! — să fi fost!

FORME NEPERSONALE:

17- INFINITIV PREZENT:

être — a fi

18- INFINITIV PERFECT:

avoir été — a fi fost

19- PARTICIPIU PREZENT:

étant — fiind

20- PARTICIPIU TRECUT:

été — fost

7- CAZURI

Introducere rapidă: Un caz este o formă gramaticală care marchează relația dintre un substantiv sau un pronume și celelalte elemente ale unei propoziții.

Nominativul/Subiectul este substantivul sau pronumele care realizează acțiunea (Exemplu: Eu mănânc mărul; „eu” este la nominativ).

Acuzativul/Complementul direct este substantivul sau pronumele asupra căruia se realizează acțiunea (Exemplu: Eu mănânc mărul; „mărul” este complement direct).

Dativul/Complementul indirect este substantivul sau pronumele care primește acțiunea (Exemplu: Eu îi citesc băiatului o poveste; „băiatului” este complement indirect).

Genitivul este cazul care exprimă posesia, atunci când accentul este pus pe lucrul posedat (Exemplu: Jucăria băiatului. „băiatului” este la genitiv).

SUBIECT: le garçon (băiatul) / la fille (fata) / les garçons (băieții) / un garçon (un băiat) / une fille (o fată) / garçons (băieți)

COMPLEMENT DIRECT: le garçon (băiatul) / la fille (fata) / les garçons (băieții) / un garçon (un băiat) / une fille (o fată) / garçons (băieți)

COMPLEMENT INDIRECT: au garçon (băiatului) / à la fille (fetei) / aux garçons (băieților) / à un garçon (unui băiat) / à une fille (unei fete) / à garçons (băieților)

GENITIV: du garçon (al băiatului) / de la filles (al fetelor) / des garçons (al băieților) / d'un garçon (al unui băiat) / d'une fille (al unei fete) / de garçons (al unor băieți)

- CAZURILE PRONUMELOR

NOMINATIV:

eu -> Je

tu (informal) -> tu

el -> il

ea -> elle

se / cineva -> on

noi -> nous

voi (formal/plural) -> vous

ei (masculin/mixt) -> ils

ele (feminin) -> elles

ACUZATIV:

pe mine -> me / m'

pe tine -> te / t'

pe el / acesta -> le / l'

pe ea / aceasta -> la / l'

pe noi -> nous

pe voi -> vous

pe ei/ele -> les

DATIV:

mie -> me / m'

ție -> te / t'

lui/ei -> lui

nouă -> nous

vouă -> vous

lor -> leur

În franceză există pronume numite „pronume accentuate”, care accentuează o persoană și pot înlocui pronume subiect sau pronume complement.

Pronumele accentuate sunt folosite:

după prepoziții

pentru accentuare

atunci când pronumele apare singur

în comparații și coordonări

PRONUME ACCENTUATE:

mine -> moi

tine -> toi

el -> lui

ea -> elle

sine -> soi

noi -> nous

voi -> vous

ei (masculin) -> eux

ele (feminin) -> elles

PRONUME REFLEXIVE:

pe mine însumi -> me

pe tine însuți -> te

pe sine însuși/însăși -> se

pe noi înșine -> nous

pe voi înșivă -> vous

pe ei înșiși/pe ele însele -> se

8- TIMPURILE VERBALE

1- PREZENT:

VERBE CARE SE TERMINĂ ÎN ER LA INFINITIV:

Verb (infinitiv): parler

je parle -> eu vorbesc

tu parles -> tu vorbești

il/elle parle -> el/ea vorbește

nous parlons -> noi vorbim

vous parlez -> voi vorbiți / dumneavoastră vorbiți

ils/elles parlent -> ei/ele vorbesc

2- TRECUT COMPUS / PERFECT COMPUS:

j'ai parlé -> eu am vorbit

tu as parlé -> tu ai vorbit

il a parlé -> el a vorbit

elle a parlé -> ea a vorbit

on a parlé -> s-a vorbit / noi am vorbit

nous avons parlé -> noi am vorbit

vous avez parlé -> voi ați vorbit / dumneavoastră ați vorbit

ils ont parlé -> ei au vorbit (masculin)

elles ont parlé -> ele au vorbit (feminin)

3- IMPERFECT:

je parlais -> eu vorbeam / obișnuiam să vorbesc

tu parlais -> tu vorbeai

il parlait -> el vorbea

elle parlait -> ea vorbea

on parlait -> se vorbea / noi vorbeam

nous parlions -> noi vorbeam

vous parliez -> voi vorbeați / dumneavoastră vorbeați

ils parlaient -> ei vorbeau (masculin)

elles parlaient -> ele vorbeau (feminin)

4- MAI MULT CA PERFECT:

j'avais parlé -> eu vorbisem

tu avais parlé -> tu vorbiseși

il avait parlé -> el vorbise

elle avait parlé -> ea vorbise

on avait parlé -> se vorbise / noi vorbiserăm

nous avions parlé -> noi vorbiserăm

vous aviez parlé -> voi vorbiserăți / dumneavoastră vorbiserăți

ils avaient parlé -> ei vorbiseră (masculin)

elles avaient parlé -> ele vorbiseră (feminin)

5- VIITOR:

je parlerai -> eu voi vorbi

tu parleras -> tu vei vorbi

il parlera -> el va vorbi

elle parlera -> ea va vorbi

on parlera -> se va vorbi / noi vom vorbi

nous parlerons -> noi vom vorbi

vous parlerez -> voi veți vorbi / dumneavoastră veți vorbi

ils parleront -> ei vor vorbi

elles parleront -> ele vor vorbi

6- VIITOR ANTERIOR:

j'aurai parlé -> eu voi fi vorbit

tu auras parlé -> tu vei fi vorbit

il aura parlé -> el va fi vorbit

elle aura parlé -> ea va fi vorbit

on aura parlé -> se va fi vorbit / noi vom fi vorbit

nous aurons parlé -> noi vom fi vorbit

vous aurez parlé -> voi veți fi vorbit / dumneavoastră veți fi vorbit

ils auront parlé -> ei vor fi vorbit

elles auront parlé -> ele vor fi vorbit

7- IMPERATIV:

Parle ! -> Vorbește!

Parlons ! -> Să vorbim!

Parlez ! -> Vorbiți! (formal/plural)

8- INFINITIVE ȘI GERUNZIU

Infinitiv: parler (a vorbi)

Infinitiv perfect: avoir parlé (a fi vorbit)

Participiu prezent: parlant (vorbind)

Gerunziu: en parlant (în timp ce vorbesc / vorbind)

9- TIMPURI LITERARE (ÎN PRINCIPAL ÎN FRANCEZA SCRISĂ)

- TRECUT SIMPLU

je parlai

tu parlas

il/elle/on parla

nous parlâmes

vous parlâtes

ils/elles parlèrent

- MAI MULT CA PERFECT

j'eus parlé

tu eus parlé

il/elle/on eut parlé

nous eûmes parlé

vous eûtes parlé

ils/elles eurent parlé

10- PREZENT CONTINUU:

Je suis en train de parler. — Vorbesc chiar acum.

Tu es en train de parler. — Vorbești chiar acum.

Il est en train de parler. — El vorbește chiar acum.

Elle est en train de parler. — Ea vorbește chiar acum.

On est en train de parler. — Se vorbește / Noi vorbim chiar acum.

Nous sommes en train de parler. — Noi vorbim chiar acum.

Vous êtes en train de parler. — Voi vorbiți chiar acum.

Ils sont en train de parler. — Ei vorbesc chiar acum.

Elles sont en train de parler. — Ele vorbesc chiar acum.

11- TRECUT CONTINUU:

J'étais en train de parler. — Vorbeam.

Tu étais en train de parler. — Vorbeai.

Il était en train de parler. — El vorbea.

Elle était en train de parler. — Ea vorbea.

On était en train de parler. — Se vorbea / Noi vorbeam.

Nous étions en train de parler. — Noi vorbeam.

Vous étiez en train de parler. — Voi vorbeați.

Ils étaient en train de parler. — Ei vorbeau.

Elles étaient en train de parler. — Ele vorbeau.

12- VIITOR CONTINUU:

Je serai en train de parler. — Voi vorbi în acel moment.

Tu seras en train de parler. — Vei vorbi în acel moment.

Il sera en train de parler. — El va vorbi în acel moment.

Elle sera en train de parler. — Ea va vorbi în acel moment.

On sera en train de parler. — Se va vorbi / Noi vom vorbi în acel moment.

Nous serons en train de parler. — Noi vom vorbi în acel moment.

Vous serez en train de parler. — Voi veți vorbi în acel moment.

Ils seront en train de parler. — Ei vor vorbi în acel moment.

Elles seront en train de parler. — Ele vor vorbi în acel moment.

13- PERFECT COMPUS CONTINUU:

Je parle depuis deux heures. — Vorbesc de două ore.

Tu parles depuis deux heures. — Vorbești de două ore.

Il parle depuis deux heures. — El vorbește de două ore.

Elle parle depuis deux heures. — Ea vorbește de două ore.

On parle depuis deux heures. — Se vorbește de două ore / Noi vorbim de două ore.

Nous parlons depuis deux heures. — Noi vorbim de două ore.

Vous parlez depuis deux heures. — Voi vorbiți de două ore.

Ils parlent depuis deux heures. — Ei vorbesc de două ore.

Elles parlent depuis deux heures. — Ele vorbesc de două ore.

14- MAI MULT CA PERFECT CONTINUU:

Je parlais depuis deux heures. — Vorbeam de două ore.

Tu parlais depuis deux heures. — Vorbeai de două ore.

Il parlait depuis deux heures. — El vorbea de două ore.

Elle parlait depuis deux heures. — Ea vorbea de două ore.

On parlait depuis deux heures. — Se vorbea de două ore / Noi vorbeam de două ore.

Nous parlions depuis deux heures. — Noi vorbeam de două ore.

Vous parliez depuis deux heures. — Voi vorbeați de două ore.

Ils parlaient depuis deux heures. — Ei vorbeau de două ore.

Elles parlaient depuis deux heures. — Ele vorbeau de două ore.

15- VIITOR ANTERIOR CONTINUU (NU EXISTĂ ÎN FRANCEZĂ, DAR DE OBICEI ESTE REFORMULAT):

Je parlerai depuis deux heures à ce moment-là. — Până atunci, voi fi vorbit timp de două ore.

Nous parlerons depuis deux heures à ce moment-là. — Până atunci, vom fi vorbit timp de două ore.

16- SUBJUNCTIV PREZENT:

Este folosit după expresii care exprimă necesitatea, îndoiala, emoția, dorința etc.

que je parle

que tu parles

qu'il parle

qu'elle parle

qu'on parle

que nous parlions

que vous parliez

qu'ils parlent

qu'elles parlent

17- SUBJUNCTIV TRECUT:

que j'aie parlé — ca eu să fi vorbit

que tu aies parlé

qu'il ait parlé

qu'elle ait parlé

qu'on ait parlé

que nous ayons parlé

que vous ayez parlé

qu'ils aient parlé

qu'elles aient parlé

18- CONDIȚIONAL PREZENT:

je parlerais — eu aș vorbi

tu parlerais — tu ai vorbi

il parlerait — el ar vorbi

elle parlerait — ea ar vorbi

on parlerait — s-ar vorbi / noi am vorbi

nous parlerions — noi am vorbi

vous parleriez — voi ați vorbi / dumneavoastră ați vorbi

ils parleraient — ei ar vorbi

elles parleraient — ele ar vorbi

19- CONDIȚIONAL TRECUT:

j'aurais parlé — eu aș fi vorbit

tu aurais parlé — tu ai fi vorbit

il aurait parlé — el ar fi vorbit

elle aurait parlé — ea ar fi vorbit

on aurait parlé — s-ar fi vorbit / noi am fi vorbit

nous aurions parlé — noi am fi vorbit

vous auriez parlé — voi ați fi vorbit / dumneavoastră ați fi vorbit

ils auraient parlé — ei ar fi vorbit

elles auraient parlé — ele ar fi vorbit

9- TIMPURI LA DIATEZA PASIVĂ

Verbul la pasiv se formează la fel ca un verb obișnuit.

PREZENT:

Je suis écrit(e). — Eu sunt scris(ă).

Tu es écrit(e). — Tu ești scris(ă).

Il est écrit. — El este scris.

Elle est écrite. — Ea este scrisă.

On est écrit. — Se este scris / Noi suntem scriși.

Nous sommes écrit(e)s. — Noi suntem scriși/scrise.

Vous êtes écrit(e)(s). — Voi sunteți scriși/scrise.

Ils sont écrits. — Ei sunt scriși.

Elles sont écrites. — Ele sunt scrise.

PREZENT CONTINUU:

PREZENT CONTINUU LA PASIV:

Je suis en train d'être écrit(e). — Sunt scris(ă) chiar acum.

Tu es en train d'être écrit(e). — Ești scris(ă) chiar acum.

Il est en train d'être écrit. — El este scris chiar acum.

Elle est en train d'être écrite. — Ea este scrisă chiar acum.

On est en train d'être écrit. — Se scrie chiar acum / Noi suntem scriși chiar acum.

Nous sommes en train d'être écrit(e)s. — Noi suntem scriși/scrise chiar acum.

Vous êtes en train d'être écrit(e)(s). — Voi sunteți scriși/scrise chiar acum.

Ils sont en train d'être écrits. — Ei sunt scriși chiar acum.

Elles sont en train d'être écrites. — Ele sunt scrise chiar acum.

TRECUT SIMPLU LA PASIV:

Je fus écrit(e). — Am fost scris(ă).

Tu fus écrit(e). — Ai fost scris(ă).

Il fut écrit. — El a fost scris.

Elle fut écrite. — Ea a fost scrisă.

On fut écrit. — S-a scris / Noi am fost scriși.

Nous fûmes écrit(e)s. — Noi am fost scriși/scrise.

Vous fûtes écrit(e)(s). — Voi ați fost scriși/scrise.

Ils furent écrits. — Ei au fost scriși.

Elles furent écrites. — Ele au fost scrise.

IMPERFECT:

J'étais écrit(e). — Eram scris(ă) / Fusesem scris(ă).

Tu étais écrit(e). — Erai scris(ă).

Il était écrit. — El era scris.

Elle était écrite. — Ea era scrisă.

On était écrit. — Se scria / Noi eram scriși.

Nous étions écrit(e)s. — Noi eram scriși/scrise.

Vous étiez écrit(e)(s). — Voi erați scriși/scrise.

Ils étaient écrits. — Ei erau scriși.

Elles étaient écrites. — Ele erau scrise.

VIITOR:

Je serai écrit(e). — Voi fi scris(ă).

Tu seras écrit(e). — Vei fi scris(ă).

Il sera écrit. — El va fi scris.

Elle sera écrite. — Ea va fi scrisă.

On sera écrit. — Se va scrie / Noi vom fi scriși.

Nous serons écrit(e)s. — Noi vom fi scriși/scrise.

Vous serez écrit(e)(s). — Voi veți fi scriși/scrise.

Ils seront écrits. — Ei vor fi scriși.

Elles seront écrites. — Ele vor fi scrise.

PERFECT COMPUS:

J'ai été écrit(e). — Am fost scris(ă).

Tu as été écrit(e). — Ai fost scris(ă).

Il a été écrit. — El a fost scris.

Elle a été écrite. — Ea a fost scrisă.

On a été écrit. — S-a scris / Noi am fost scriși.

Nous avons été écrit(e)s. — Noi am fost scriși/scrise.

Vous avez été écrit(e)(s). — Voi ați fost scriși/scrise.

Ils ont été écrits. — Ei au fost scriși.

Elles ont été écrites. — Ele au fost scrise.

MAI MULT CA PERFECT:

J'avais été écrit(e). — Fusesem scris(ă).

Tu avais été écrit(e). — Fuseseși scris(ă).

Il avait été écrit. — El fusese scris.

Elle avait été écrite. — Ea fusese scrisă.

On avait été écrit. — Se scrisese / Noi fuseserăm scriși.

Nous avions été écrit(e)s. — Noi fuseserăm scriși/scrise.

Vous aviez été écrit(e)(s). — Voi fuseserăți scriși/scrise.

Ils avaient été écrits. — Ei fuseseră scriși.

Elles avaient été écrites. — Ele fuseseră scrise.

VIITOR ANTERIOR:

J'aurai été écrit(e). — Voi fi fost scris(ă).

Tu auras été écrit(e). — Vei fi fost scris(ă).

Il aura été écrit. — El va fi fost scris.

Elle aura été écrite. — Ea va fi fost scrisă.

On aura été écrit. — Se va fi scris / Noi vom fi fost scriși.

Nous aurons été écrit(e)s. — Noi vom fi fost scriși/scrise.

Vous aurez été écrit(e)(s). — Voi veți fi fost scriși/scrise.

Ils auront été écrits. — Ei vor fi fost scriși.

Elles auront été écrites. — Ele vor fi fost scrise.

PERFECT COMPUS CONTINUU:

Engleză: Am fost iubit(ă) în mod continuu.

Franceza evită în mod normal această construcție. De obicei, se spune:

Je suis aimé(e) depuis deux heures. — Sunt iubit(ă) de două ore.

Sau, atunci când se dorește accentuarea unui proces în desfășurare:

Je suis en train d'être aimé(e) depuis deux heures.

Formularea exactă depinde foarte mult de context.

MAI MULT CA PERFECT CONTINUU:

Engleză: Fusesem iubit(ă) în mod continuu.

Franceza nu are un echivalent dedicat. O aproximare naturală este:

J'étais aimé(e) depuis deux heures. — Fusesem iubit(ă) timp de două ore.

VIITOR ANTERIOR CONTINUU:

Engleză: Voi fi fost iubit(ă) în mod continuu.

Din nou, franceza nu are un timp dedicat pentru această construcție. Durata poate fi exprimată astfel:

À ce moment-là, cela fera deux heures que je serai aimé(e). — Până atunci, voi fi fost iubit(ă) timp de două ore.

CONDIȚIONAL PREZENT:

Je serais écrit(e). — Aș fi scris(ă).

Tu serais écrit(e). — Ai fi scris(ă).

Il serait écrit. — El ar fi scris.

Elle serait écrite. — Ea ar fi scrisă.

On serait écrit. — S-ar scrie / Noi am fi scriși.

Nous serions écrit(e)s. — Noi am fi scriși/scrise.

Vous seriez écrit(e)(s). — Voi ați fi scriși/scrise.

Ils seraient écrits. — Ei ar fi scriși.

Elles seraient écrites. — Ele ar fi scrise.

CONDIȚIONAL TRECUT:

J'aurais été écrit(e). — Aș fi fost scris(ă).

Tu aurais été écrit(e). — Ai fi fost scris(ă).

Il aurait été écrit. — El ar fi fost scris.

Elle aurait été écrite. — Ea ar fi fost scrisă.

On aurait été écrit. — S-ar fi scris / Noi am fi fost scriși.

Nous aurions été écrit(e)s. — Noi am fi fost scriși/scrise.

Vous auriez été écrit(e)(s). — Voi ați fi fost scriși/scrise.

Ils auraient été écrits. — Ei ar fi fost scriși.

Elles auraient été écrites. — Ele ar fi fost scrise.

SUBJUNCTIV PREZENT:

Que je sois écrit(e). — Să fiu scris(ă).

Que tu sois écrit(e). — Să fii scris(ă).

Qu'il soit écrit. — Să fie scris.

Qu'elle soit écrite. — Să fie scrisă.

Qu'on soit écrit. — Să se scrie / să fim scriși.

Que nous soyons écrit(e)s. — Să fim scriși/scrise.

Que vous soyez écrit(e)(s). — Să fiți scriși/scrise.

Qu'ils soient écrits. — Să fie scriși.

Qu'elles soient écrites. — Să fie scrise.

SUBJUNCTIV TRECUT:

Que j'aie été écrit(e). — Să fi fost scris(ă).

Que tu aies été écrit(e). — Să fi fost scris(ă).

Qu'il ait été écrit. — Să fi fost scris.

Qu'elle ait été écrite. — Să fi fost scrisă.

Qu'on ait été écrit. — Să se fi scris / să fi fost scriși.

Que nous ayons été écrit(e)s. — Să fi fost scriși/scrise.

Que vous ayez été écrit(e)(s). — Să fi fost scriși/scrise.

Qu'ils aient été écrits. — Să fi fost scriși.

Qu'elles aient été écrites. — Să fi fost scrise.

TRECUT CONTINUU:

Engleză: Eram iubit(ă) în acel moment.

Franceza folosește în mod obișnuit imperfectul pasiv:

J'étais aimé(e). — Eram iubit(ă).

Dacă dorești să accentuezi în mod special faptul că acțiunea era în desfășurare:

J'étais en train d'être aimé(e).

Je étais en train d'être aimé(e). — Eram iubit(ă) în acel moment.

Tu étais en train d'être aimé(e). — Erai iubit(ă) în acel moment.

Il était en train d'être aimé. — El era iubit în acel moment.

Elle était en train d'être aimée. — Ea era iubită în acel moment.

Nous étions en train d'être aimé(e)s. — Noi eram iubiți/iubite în acel moment.

Vous étiez en train d'être aimé(e)(s). — Voi erați iubiți/iubite în acel moment.

Ils étaient en train d'être aimés. — Ei erau iubiți în acel moment.

Elles étaient en train d'être aimées. — Ele erau iubite în acel moment.

VIITOR CONTINUU:

Engleză: Voi fi iubit(ă) în acel moment.

Franceza nu are un echivalent dedicat natural. Se poate folosi:

Je serai en train d'être aimé(e).

Je serai en train d'être aimé(e). — Voi fi iubit(ă) în acel moment.

Tu seras en train d'être aimé(e). — Vei fi iubit(ă) în acel moment.

Il sera en train d'être aimé. — El va fi iubit în acel moment.

Elle sera en train d'être aimée. — Ea va fi iubită în acel moment.

Nous serons en train d'être aimé(e)s. — Noi vom fi iubiți/iubite în acel moment.

Vous serez en train d'être aimé(e)(s). — Voi veți fi iubiți/iubite în acel moment.

Ils seront en train d'être aimés. — Ei vor fi iubiți în acel moment.

Elles seront en train d'être aimées. — Ele vor fi iubite în acel moment.

PERFECT COMPUS CONTINUU:

Engleză: Am fost iubit(ă) în mod continuu.

Franceza evită în mod normal această construcție. De obicei, se spune:

Je suis aimé(e) depuis deux heures. — Sunt iubit(ă) de două ore.

Sau, atunci când se dorește accentuarea unui proces în desfășurare:

Je suis en train d'être aimé(e) depuis deux heures.

Formularea exactă depinde foarte mult de context.

MAI MULT CA PERFECT CONTINUU:

Engleză: Fusesem iubit(ă) în mod continuu.

Franceza nu are un echivalent dedicat. O aproximare naturală este:

J'étais aimé(e) depuis deux heures. — Fusesem iubit(ă) timp de două ore.

VIITOR ANTERIOR CONTINUU:

Engleză: Voi fi fost iubit(ă) în mod continuu.

Din nou, franceza nu are un timp dedicat pentru această construcție. Durata poate fi exprimată astfel:

À ce moment-là, cela fera deux heures que je serai aimé(e). — Până atunci, voi fi fost iubit(ă) timp de două ore.

10- NEGAȚIA:

Je ne parle pas. (Nu vorbesc.)

Il ne mange pas. (El nu mănâncă.)

Nous ne venons pas. (Noi nu venim.)

Je n'ai pas parlé. Nu am vorbit.

Je n'aurai pas fini. Nu voi fi terminat.

Il préfère ne pas parler. El preferă să nu vorbească.

11- ÎNTREBĂRI:

ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS DA/NU:

Există trei moduri de a forma o întrebare cu răspuns da/nu:

1- Păstrăm aceeași ordine a cuvintelor, dar adăugăm un semn de întrebare:

Tu parles français. Vorbești franceză.

Tu parles français ? Vorbești franceză?

2- Sau adăugăm „Est-ce que” înaintea subiectului (funcționează cu aproape orice întrebare de tip da/nu și este foarte frecvent atât în vorbire, cât și în scris):

Tu parles français. Vorbești franceză.

Est-ce que tu parles français ? Vorbești franceză?

3- Sau inversăm verbul și subiectul:

Tu parles. Parles-tu? (Tu vorbești. Vorbești?)

Il mange. Mange-t-il? (El mănâncă. Mănâncă el?) (Când verbul se termină într-o vocală, iar subiectul începe cu o vocală, franceza introduce -t- între ele pentru a facilita pronunția.)

Vous venez. Venez-vous? (Voi veniți. Veniți?)

Nous partons. Partons-nous? (Noi plecăm. Plecăm?)

Aceste metode sunt folosite și pentru întrebările care conțin cuvinte interogative, nu doar pentru întrebările cu răspuns da/nu.

CUVINTE INTEROGATIVE:

Qui ? Cine?

Que ? / Quoi ? Ce?

Où ? Unde?

Quand ? Când?

Pourquoi ? De ce?

Comment ? Cum?

Combien ? Cât? / Câți? / Câte?

Quel ? Care? / Ce? (masculin)

Quelle ? Care? / Ce? (feminin)

Quels (masculin plural)

Quelles (feminin plural)

Cuvânt interogativ + inversiune (formal)

Où habites-tu ? — Unde locuiești?

Quand part-il ? — Când pleacă el?

Pourquoi rit-elle ? — De ce râde ea?

Cuvânt interogativ + est-ce que (frecvent)

Où est-ce que tu habites ? — Unde locuiești?

Pourquoi est-ce qu'il est parti ? — De ce a plecat el?

Quand est-ce que vous arrivez ? — Când ajungeți?

12- ADVERBE

# Francuski Romunski

1 bien bine

2 mal rău

3 vite repede

4 lentement încet

5 rapidement rapid

6 doucement blând/ușor

7 fort cu voce tare/tare

8 bas încet/la un nivel scăzut

9 haut cu voce tare/la înălțime

10 facilement ușor

11 difficilement cu dificultate

12 simplement simplu

13 clairement clar

14 nettement clar/vizibil

15 précisément cu precizie

16 exactement exact

17 correctement corect

18 incorrectement incorect

19 directement direct

20 indirectement indirect

21 prudemment cu prudență

22 soigneusement cu atenție

23 calmement calm

24 tranquillement calm/liniștit

25 sérieusement serios

26 heureusement din fericire

27 malheureusement din păcate

28 brusquement brusc

29 soudainement deodată

30 soudain deodată

31 exprès în mod intenționat

32 volontairement în mod deliberat

33 involontairement neintenționat

34 accidentellement accidental

35 ensemble împreună

36 séparément separat

37 individuellement individual

38 gratuitement gratuit/fără plată

39 ainsi astfel/în acest fel

40 autrement altfel/diferit

Exemple

Il travaille rapidement.

El lucrează repede.

Elle parle clairement.

Ea vorbește clar.

Ils travaillent ensemble.

Ei lucrează împreună.

2. Adverbe de timp

Franceză Română

maintenant acum

à présent acum/în prezent

actuellement în prezent

aujourd'hui astăzi

hier ieri

avant-hier alaltăieri

demain mâine

après-demain poimâine

bientôt în curând

tôt devreme

tard târziu

immédiatement imediat

aussitôt imediat/de îndată ce

tout de suite îndată

désormais de acum înainte

dorénavant de acum înainte

déjà deja

encore încă/din nou

toujours încă/întotdeauna

jamais vreodată/niciodată

autrefois odinioară

jadis odinioară/cândva

naguère recent/odinioară

récemment recent

dernièrement recent

auparavant anterior

précédemment anterior

antérieurement anterior

ensuite după aceea/apoi

puis apoi

après după aceea

avant înainte

plus tard mai târziu

finalement în cele din urmă

enfin în sfârșit/în cele din urmă

désormais de acum înainte

entre-temps între timp

cependant între timp/totuși

parfois uneori

quelquefois uneori

souvent adesea

rarement rareori

quotidiennement zilnic

hebdomadairement săptămânal

mensuellement lunar

annuellement anual

longtemps pentru mult timp

brièvement pe scurt

aussitôt imediat

dorénavant de acum înainte

3. Adverbe de frecvență

Franceză Română

toujours întotdeauna

souvent adesea

très souvent foarte des

fréquemment frecvent

régulièrement regulat

habituellement de obicei

généralement în general

normalement în mod normal

d'ordinaire în mod obișnuit

ordinairement în mod obișnuit

parfois uneori

quelquefois uneori

occasionnellement ocazional

de temps en temps din când în când

de temps à autre din când în când

rarement rareori

exceptionnellement în mod excepțional

jamais niciodată/vreodată

guère aproape deloc

continuellement continuu

constamment constant

perpétuellement perpetuu

sans cesse fără încetare

à nouveau din nou

encore din nou/încă

de nouveau din nou

une fois o dată

deux fois de două ori

plusieurs fois de mai multe ori

4. Adverbe de loc

Franceză Română

ici aici

là acolo

là-bas acolo, mai departe

ailleurs în altă parte

partout peste tot

quelque part undeva

nulle part nicăieri

dedans înăuntru

dehors afară

dessus deasupra/pe el

dessous dedesubt/sub el

devant în față

derrière în spate

près aproape

loin departe

autour în jur

alentour în împrejurimi

au-dessus deasupra

au-dessous dedesubt

en haut sus/la etaj

en bas jos/la parter

à côté alături

à droite la dreapta

à gauche la stânga

partout ailleurs peste tot în altă parte

ici-bas aici jos/pe pământ

là-haut sus, acolo

là-dessous dedesubt, acolo

5. Adverbe de direcție/de mișcare

Franceză Română

ici aici

là acolo

ailleurs în altă parte

loin departe

près aproape

dessus deasupra/pe deasupra

dessous dedesubt

dedans înăuntru

dehors afară

devant înainte/în față

derrière înapoi/în spate

en avant înainte

en arrière înapoi

en haut în sus

en bas în jos

autour în jur

par-dessus peste/deasupra

par-dessous pe dedesubt

au-delà dincolo

en arrière înapoi

en avant înainte

6. Adverbe de grad

Franceză Română

très foarte

fort foarte/mult

trop prea/prea mult

assez destul/relativ

beaucoup mult/foarte mult

peu puțin

plus mai mult

moins mai puțin

davantage mai mult

tellement atât de/mult

si atât de

tant atât de mult

autant la fel de mult

plutôt mai degrabă

assez destul/relativ

très foarte

extrêmement extrem de

énormément în mod enorm

fortement puternic

grandement în mare măsură

profondément profund

absolument absolut

totalement total

complètement complet

entièrement în întregime

pleinement pe deplin

parfaitement perfect

presque aproape

quasiment practic/aproape

pratiquement practic

à peine abia

guère aproape deloc

un peu puțin

assez peu destul de puțin

beaucoup trop mult prea mult

un peu trop puțin prea mult

bien trop mult prea mult

7. Adverbe de cantitate

Franceză Română

beaucoup mult/mulți/multe

peu puțin/puțini/puține

assez destul

trop prea mult/prea mulți

plus mai mult

moins mai puțin/mai puțini

davantage mai mult

autant la fel de mult/la fel de mulți

tant atât de mult/atât de mulți

tellement atât de mult/atât de mulți

suffisamment suficient

amplement din plin

énormément în mod enorm

énormément foarte mult

beaucoup mult

guère aproape deloc

presque aproape

environ aproximativ

approximativement aproximativ

à peu près aproximativ

davantage mai mult

autant la fel de mult

moins mai puțin

plus mai mult

8. Adverbe de certitudine

Franceză Română

certainement cu siguranță

sûrement sigur

assurément cu certitudine

évidemment evident

manifestement în mod clar

incontestablement incontestabil

indubitablement fără îndoială

indéniablement în mod incontestabil

incontestablement incontestabil

effectivement într-adevăr

réellement în realitate

vraiment într-adevăr

certainement cu siguranță

absolument absolut

bien sûr desigur

naturellement în mod natural/desigur

évidemment evident

sans doute fără îndoială/probabil

9. Adverbe de probabilitate

Franceză Română

peut-être poate

probablement probabil

vraisemblablement probabil/în mod plauzibil

vraisemblablement se presupune că

apparemment se pare că

visiblement aparent/vizibil

manifestement evident

sans doute probabil/fără îndoială

vraisemblablement se presupune că

éventuellement posibil

possiblement posibil

potentiellement potențial

sans doute probabil

peut-être bien poate chiar

à priori a priori

en principe în principiu

Distincție importantă

certainement = cu siguranță

probablement = probabil

peut-être = poate

apparemment = se pare că

sans doute = probabil/fără îndoială

10. Adverbe de negație

Franceză Română

ne...pas nu

ne...plus nu mai

ne...jamais niciodată

ne...rien nimic/nu...nimic

ne...personne nimeni/nu...nimeni

ne...aucunement în niciun fel

ne...nullement deloc

ne...guère aproape deloc

ne...point deloc/nu

ne...nulle part nicăieri

ne...aucunement în niciun fel

ne...plus du tout nu mai...deloc

ne...pas encore încă nu

ne...pas du tout deloc

ne...jamais plus niciodată din nou

ne...plus jamais niciodată din nou

Sistemul negativ de bază în franceză

ne + pas

= nu

ne + jamais

= niciodată

ne + plus

= nu mai

ne + rien

= nimic/nu...nimic

ne + personne

= nimeni/nu...nimeni

ne + nulle part

= nicăieri

Exemple:

Je ne travaille pas.

Eu nu lucrez.

Je ne travaille jamais.

Eu nu lucrez niciodată.

Je ne travaille plus.

Eu nu mai lucrez.

Je ne vois rien.

Eu nu văd nimic.

Je ne vois personne.

Eu nu văd pe nimeni.

11. Adverbe interogative

Franceză Română

où unde

quand când

comment cum

pourquoi de ce

combien cât/câți/câte

combien de temps cât timp

à quelle heure la ce oră

jusqu'où cât de departe

d'où de unde

où... unde...

comment cum

pour quelle raison din ce motiv

pourquoi donc de ce oare/de ce anume

comment donc cum oare/cum anume

Exemple:

Où habites-tu ?

Unde locuiești?

Quand arrive-t-il ?

Când ajunge el?

Comment fais-tu cela ?

Cum faci asta?

Pourquoi pars-tu ?

De ce pleci?

Combien coûte-t-il ?

Cât costă?

12. Adverbe relative

Franceză Română

où unde/când

d'où de unde/din care

partout où oriunde

là où acolo unde

au moment où în momentul în care

jusqu'où până unde/până la ce punct

comme ca/așa cum

ainsi que precum/la fel ca

cependant que în timp ce

alors que în timp ce/pe când

Adverbul relativ de bază

où

La maison où j'habite.

Casa în care locuiesc.

Le jour où il est arrivé.

Ziua în care a sosit.

13. Adverbe demonstrative

Franceză Română

ainsi astfel/în acest fel

comme ça așa

comme cela așa/în felul acesta

de cette manière în acest fel

de cette façon în acest mod

là acolo

ici aici

là-bas acolo, mai departe

ainsi astfel

pareillement în mod similar

également la fel

14. Adverbe de focalizare și accentuare

Franceză Română

seulement doar

uniquement doar

simplement simplu

juste doar

précisément cu precizie

exactement exact

notamment în special/mai ales

surtout mai ales/în primul rând

particulièrement în mod special

principalement în principal

essentiellement în esență

même chiar

également de asemenea

aussi de asemenea

justement mai exact

encore încă/chiar

seulement doar

notamment mai ales

voire chiar/sau chiar

bel et bien într-adevăr/cu adevărat

tout simplement pur și simplu

15. Adverbe restrictive

Acestea restrâng sensul la „doar/numai”.

Franceză Română

seulement doar

uniquement doar

seul(e)ment doar

simplement simplu/doar

juste doar/numai

exclusivement exclusiv

uniquement numai

seulement doar

à peine abia

tout au plus cel mult

au maximum la maximum

au moins cel puțin

Exemple:

J'ai seulement deux livres.

Am doar două cărți.

Il travaille uniquement le soir.

El lucrează doar seara.

16. Adverbe aditive

Franceză Română

aussi de asemenea

également de asemenea/în egală măsură

encore de asemenea/în plus

de plus în plus

en plus în plus

en outre mai mult decât atât

davantage mai mult

pareillement la fel

de même la fel

également de asemenea

aussi bien de asemenea

même chiar

voire chiar

17. Adverbe de contrast și concesie

Franceză Română

cependant totuși

pourtant totuși/cu toate acestea

néanmoins cu toate acestea

toutefois totuși

quand même totuși/chiar și așa

tout de même cu toate acestea

malgré tout în ciuda tuturor lucrurilor

en revanche pe de altă parte

au contraire dimpotrivă

inversement invers

par contre pe de altă parte

plutôt mai degrabă

sinon altfel

autrement altfel

Exemplu:

Il est fatigué, pourtant il travaille.

El este obosit, totuși lucrează.

18. Adverbe de rezultat/consecință

Franceză Română

donc așadar/deci

ainsi astfel

alors atunci/deci

par conséquent în consecință

en conséquence în consecință

c'est pourquoi de aceea

dès lors prin urmare/de atunci înainte

de ce fait ca rezultat

ainsi astfel

donc deci

partant prin urmare/în consecință

du coup ca rezultat/deci

Il pleut, donc je reste chez moi.

Plouă, deci rămân acasă.

19. Adverbe legate de cauză/motiv

Franceză Română

pourquoi de ce

ainsi astfel

en effet într-adevăr/de fapt

effectivement într-adevăr

notamment mai ales

justement mai exact

c'est pourquoi de aceea

d'où de unde/de aici

par conséquent în consecință

de ce fait ca rezultat

20. Adverbe de succesiune

Franceză Română

d'abord mai întâi

premièrement în primul rând

tout d'abord în primul rând

en premier lieu în primul rând

ensuite apoi/după aceea

puis apoi

après după aceea

alors atunci

enfin în cele din urmă

finalement în cele din urmă

en dernier lieu în ultimul rând

préalablement în prealabil

auparavant anterior

ultérieurement ulterior

successivement succesiv

simultanément simultan

entre-temps între timp

21. Adverbe de aproximare

Franceză Română

environ aproximativ/cam

approximativement aproximativ

à peu près aproximativ

presque aproape

quasiment aproape

pratiquement practic/aproape

plus ou moins mai mult sau mai puțin

à peu de chose près aproximativ

en gros în linii mari

grosso modo în linii mari

environ cam

quelque câțiva/cam — înaintea anumitor cantități

Exemple:

Il y a environ cent personnes.

Sunt aproximativ o sută de persoane.

J'ai presque fini.

Aproape am terminat.

22. Adverbe comparative

Franceză Română

plus mai mult

moins mai puțin

aussi la fel de

davantage mai mult

autant la fel de mult/la fel de mulți

mieux mai bine

moins bien mai puțin bine

plus vite mai repede

moins vite mai încet

aussi vite la fel de repede

le plus cel mai mult

le moins cel mai puțin

Structura principală

plus + adverb + que

mai ... decât

moins + adverb + que

mai puțin ... decât

aussi + adverb + que

la fel de ... ca

Exemplu:

Il court plus vite que moi.

El aleargă mai repede decât mine.

23. Adverbe superlative

Franceză Română

le plus cel mai mult

le moins cel mai puțin

le mieux cel mai bine

le plus vite cel mai repede

le plus rapidement cel mai rapid

le moins souvent cel mai rar

le plus souvent cel mai des

Exemple:

Elle chante le mieux.

Ea cântă cel mai bine.

Il travaille le plus rapidement.

El lucrează cel mai repede.

24. Seria „Cum”

Franceză Română

comment cum

ainsi astfel/în acest fel

comme ça așa

comme cela așa/în felul acesta

autrement diferit/altfel

de cette façon în acest fel

de cette manière în acest mod

d'une autre manière într-un alt mod

de quelque manière într-un fel oarecare

de quelque façon într-un fel oarecare

n'importe comment oricum/în orice fel

comme bon lui semble așa cum consideră el/ea potrivit

25. Seria „Unde”

Franceză Română

où unde

ici aici

là acolo

là-bas acolo, mai departe

ailleurs în altă parte

partout peste tot

quelque part undeva

nulle part nicăieri

dedans înăuntru

dehors afară

dessus deasupra

dessous dedesubt

devant în față

derrière în spate

près aproape

loin departe

26. Seria „Când”

Franceză Română

quand când

maintenant acum

aujourd'hui astăzi

hier ieri

demain mâine

bientôt în curând

tôt devreme

tard târziu

autrefois odinioară

jadis odinioară

récemment recent

déjà deja

encore încă/din nou

toujours întotdeauna/încă

jamais niciodată

parfois uneori

souvent adesea

ensuite după aceea

puis apoi

finalement în cele din urmă

désormais de acum înainte

27. Seria „Cât/Câți/Câte”

Franceză Română

combien cât/câți/câte

beaucoup mult/mulți/multe

peu puțin/puțini/puține

assez destul

trop prea mult/prea mulți

plus mai mult

moins mai puțin/mai puțini

davantage mai mult

autant la fel de mult/la fel de mulți

tant atât de mult/atât de mulți

tellement atât de mult/atât de mulți

suffisamment suficient

presque aproape

environ aproximativ

28. Adverbe de atitudine/comentariu ale vorbitorului

Franceză Română

heureusement din fericire

malheureusement din păcate

heureusement din fericire

probablement probabil

évidemment evident

naturellement în mod natural/desigur

certainement cu siguranță

personnellement personal

franchement sincer

honnêtement cu sinceritate

sincèrement sincer

heureusement din fericire

curieusement în mod curios

étonnamment în mod surprinzător

étrangement în mod ciudat

apparemment se pare că

manifestement evident

théoriquement teoretic

pratiquement practic

officiellement oficial

généralement în general

29. Expresii adverbiale legate de scop

Franceză Română

exprès în mod deliberat

volontairement în mod intenționat

intentionnellement intenționat

délibérément în mod deliberat

involontairement neintenționat

accidentellement accidental

dans ce but în acest scop

à cette fin în acest scop

pour cela pentru asta

ainsi în acest fel

30. Adverbe de discurs/de legătură

Acestea sunt extrem de importante în gramatica franceză.

Franceză Română

donc așadar/deci

cependant totuși

pourtant totuși/cu toate acestea

néanmoins cu toate acestea

toutefois totuși

ainsi astfel

ensuite apoi

enfin în cele din urmă

d'abord mai întâi

puis apoi

également de asemenea

de plus în plus

en outre mai mult decât atât

par ailleurs în plus/de asemenea

en revanche pe de altă parte

au contraire dimpotrivă

en effet într-adevăr

effectivement într-adevăr

par conséquent în consecință

en conséquence în consecință

de ce fait ca rezultat

d'ailleurs în plus/de altfel

notamment mai ales

surtout în special

bref pe scurt

finalement în cele din urmă

globalement în ansamblu

généralement în general

nécessairement în mod necesar

éventuellement posibil

autrement altfel

31. Adverbe gramaticale speciale

Acestea sunt deosebit de importante deoarece au funcții gramaticale care depășesc simplul „mod”.

Franceză Funcție Română

ne negație nu

pas negație nu

plus negație/comparație nu mai/mai mult

jamais negație/timp niciodată/vreodată

guère negație aproape deloc

point negație nu

rien pronume negativ/element adverbial nimic

personne pronume negativ nimeni

aucunement negație în niciun fel

nullement negație deloc

si grad/afirmație atât de/ba da

aussi aditiv/comparativ de asemenea/la fel de

même focalizare chiar

seulement restricție doar

déjà aspect/timp deja

encore aspect încă/din nou

toujours timp/aspect întotdeauna/încă

déjà deja deja

à peine grad abia

presque grad aproape

tout grad foarte/complet

bien grad/ accentuare destul de/într-adevăr

donc discurs/rezultat așadar/deci

or discurs acum/totuși

enfin discurs/timp în cele din urmă

voici prezentare iată

voilà prezentare iată/poftim

32. Très, trop, assez, si, tellement, tant

Acestea sunt adverbe de grad deosebit de importante.

Franceză Română Exemplu

très foarte très grand

trop prea trop grand

assez destul/de ajuns assez grand

si atât de si grand

tellement atât de/atât de mult tellement grand

tant atât de mult tant travailler

beaucoup mult travailler beaucoup

peu puțin travailler peu

Important:

Il est très grand.

El este foarte înalt.

Il est trop grand.

El este prea înalt.

Il est assez grand.

El este suficient de înalt/destul de înalt.

Il est si grand !

Este atât de înalt!

Il est tellement grand !

Este atât de înalt!

33. Bien ca adverb

bien are mai multe utilizări gramaticale.

Utilizare Exemplu Română

mod Il travaille bien. El lucrează bine.

accentuare Il est bien fatigué. El este foarte obosit.

grad C'est bien trop cher. Este mult prea scump.

confirmare C'est bien lui. Chiar el este.

concesie/ accentuare Il a bien essayé. El chiar a încercat.

34. Tout ca adverb

tout poate funcționa ca adverb cu sensul de complet/foarte, mai ales înaintea anumitor adjective/adverbe.

Elle est tout heureuse.

Ea este complet fericită.

Il est tout simplement incroyable.

El este pur și simplu incredibil.

Regulile sale de acord se pot schimba atunci când precedă un adjectiv feminin care începe cu un sunet consonantic, așa că tout este un caz special.

35. Adverbe productive formate cu -ment

Franceza formează un număr foarte mare de adverbe din adjective folosind -ment.

Model de bază

adjectivul la feminin + -ment

Adjectiv Adverb Română

lent lentement încet

rapide rapidement repede

heureux heureusement din fericire

heureux heureusement în mod fericit

sérieux sérieusement serios

naturel naturellement în mod natural

général généralement în general

exact exactement exact

précis précisément cu precizie

clair clairement clar

vrai vraiment într-adevăr

probable probablement probabil

certain certainement cu siguranță

évident évidemment evident

possible possiblement posibil

complet complètement complet

Deoarece această formare este productivă, nu poate exista o listă finită cu toate adverbele franceze care se termină în -ment.

36. Adverbe comune neregulate/fără -ment

Adverb Română

bien bine

mal rău

mieux mai bine

pis mai rău

vite repede

tôt devreme

tard târziu

fort cu voce tare/tare

bas jos/încet

haut sus/cu voce tare

beaucoup mult/foarte mult

peu puțin

assez destul/relativ

trop prea mult

plus mai mult

moins mai puțin

très foarte

si atât de

tant atât de mult

autant la fel de mult

déjà deja

encore încă/din nou

toujours întotdeauna

jamais niciodată

souvent adesea

parfois uneori

ici aici

là acolo

ailleurs în altă parte

partout peste tot

nulle part nicăieri

presque aproape

guère aproape deloc

ainsi astfel

alors atunci

donc așadar

puis apoi

très foarte

37. Principalele modele de formare a adverbelor în franceză

A. -ment

heureux → heureusement

fericit → în mod fericit/din fericire

rapide → rapidement

rapid → repede

B. Adjectiv folosit direct ca adverb

Unele adjective pot funcționa ca adverbe:

parler fort

a vorbi cu voce tare

coûter cher

a costa mult

voir clair

a vedea clar

travailler dur

a munci din greu

sentir bon

a mirosi frumos

C. Expresii adverbiale fixe

tout à fait = complet

à peine = abia

tout de suite = imediat

de temps en temps = din când în când

en général = în general

par hasard = din întâmplare

exprès = în mod deliberat

sans doute = probabil/fără îndoială

bien sûr = desigur

à nouveau = din nou

13- CONJUNCȚII

Franceză Română Exemplu

et și Je lis et j'écris. — Citesc și scriu.

ou sau Tu veux du thé ou du café ? — Vrei ceai sau cafea?

mais dar Je veux venir, mais je suis occupé. — Vreau să vin, dar sunt ocupat.

donc prin urmare / deci Il pleut, donc je reste ici. — Plouă, așa că rămân aici.

or totuși / însă Or, il refuse. — Totuși, el refuză.

ni nici Je ne bois ni thé ni café. — Nu beau nici ceai, nici cafea.

car pentru că / căci Je pars, car je suis fatigué. — Plec pentru că sunt obosit.

Mnemonică de bază

mais, ou, et, donc, or, ni, car

Acestea sunt în mod tradițional predate ca cele șapte conjuncții coordonatoare franceze.

2. Conjuncții subordonatoare — conjonctions de subordination

Acestea introduc propoziții subordonate.

Franceză Română Funcție

que că completivă

quand când timp

lorsque când timp

comme întrucât / deoarece cauză / mod

si dacă condiție

puisque deoarece / fiindcă cauză

quoique deși concesie

bien que deși concesie

parce que pentru că cauză

puisque deoarece cauză

lorsque când timp

quoique deși concesie

pour que pentru ca să scop

afin que pentru ca să scop

sans que fără ca absență

avant que înainte să timp

après que după ce timp

jusqu'à ce que până când timp

à moins que cu excepția cazului în care condiție

à condition que cu condiția să condiție

pourvu que cu condiția să condiție

bien que deși concesie

encore que deși / chiar dacă concesie

malgré que în ciuda faptului că concesie; mai puțin standard

de sorte que astfel încât / așa încât rezultat / scop

de façon que astfel încât rezultat / scop

de manière que astfel încât rezultat / scop

si bien que astfel încât / prin urmare rezultat

tellement que atât de mult încât rezultat

tant que atât timp cât / câtă vreme durată

à tel point que într-o asemenea măsură încât rezultat

alors que în timp ce / pe când contrast / timp

tandis que în timp ce / pe când contrast / timp

comme si ca și cum comparație

ainsi que precum și / la fel ca comparație / adăugare

de même que la fel ca / precum și comparație

plutôt que mai degrabă decât preferință

de peur que de teamă că scop / teamă

de crainte que de teamă că scop / teamă

3. Adăugare

Franceză Română

et și

ainsi que precum și

de même que precum și / la fel ca

sans compter que ca să nu mai vorbim de faptul că

outre que pe lângă faptul că

non seulement... mais aussi nu numai... ci și

non seulement... mais encore nu numai... ci și

non seulement... mais également nu numai... ci și

tant... que... atât... cât și...

Exemplu

Non seulement il travaille, mais il étudie aussi.

— Nu numai că lucrează, dar și studiază.

4. Alternativă

Franceză Română

ou sau

ou bien sau / alternativ

soit... soit... fie... fie...

ou... ou... sau... sau...

soit... ou... fie... fie...

tantôt... tantôt... când... când...

que... ou que... fie că... fie că...

soit que... soit que... fie că... fie că...

qu'il s'agisse de... ou de... fie că este vorba despre... sau despre...

Exemplu

Soit tu viens, soit tu restes ici.

— Fie vii, fie rămâi aici.

5. Contrast

Franceză Română

mais dar

alors que în timp ce / pe când

tandis que în timp ce / pe când

bien que deși

quoique deși

encore que deși / chiar dacă

même si chiar dacă

quand bien même chiar dacă / chiar și în cazul în care

plutôt que mai degrabă decât

au lieu que în loc să / mai degrabă decât

sans que fără ca

quitte à ce que chiar dacă asta înseamnă că

Exemplu

Bien qu'il soit fatigué, il travaille.

— Deși este obosit, el lucrează.

6. Cauză

Franceză Română

car pentru că / căci

parce que pentru că

puisque deoarece / fiindcă

comme deoarece / întrucât

étant donné que având în vedere că

vu que ținând cont că / deoarece

du fait que din cauza faptului că

dans la mesure où în măsura în care / deoarece

d'autant que mai ales că

d'autant plus que cu atât mai mult cu cât

sous prétexte que sub pretextul că

attendu que având în vedere că / dat fiind că

considérant que ținând cont că

du moment que deoarece / atât timp cât

dès lors que deoarece / odată ce

Exemplu

Je reste chez moi parce qu'il pleut.

— Rămân acasă pentru că plouă.

7. Rezultat / consecință

Franceză Română

si bien que astfel încât / prin urmare

de sorte que astfel încât

de façon que astfel încât

de manière que astfel încât

au point que până într-acolo încât

à tel point que într-o asemenea măsură încât

tellement que atât de mult încât

tant que atât de mult încât

si... que atât de... încât

tellement... que atât de... încât

tant... que atât de mult... încât

assez... pour que suficient de... pentru ca

trop... pour que prea... pentru ca

Exemplu

Il a tellement travaillé qu'il est épuisé.

— A muncit atât de mult încât este epuizat.

8. Scop

Franceză Română

pour que pentru ca

afin que pentru ca

de peur que de teamă că

de crainte que de teamă că

de façon que astfel încât

de manière que astfel încât

dans le but que cu scopul ca

dans l'intention que cu intenția ca

Exemplu

Je parle lentement pour que tu comprennes.

— Vorbesc încet pentru ca tu să înțelegi.

9. Condiție

Franceză Română

si dacă

à condition que cu condiția să

pourvu que cu condiția să

à moins que cu excepția cazului în care

à supposer que presupunând că

en supposant que presupunând că

dans la mesure où în măsura în care

pour peu que cu condiția să / dacă măcar

sous réserve que sub rezerva că / cu condiția să

dans le cas où în cazul în care

au cas où în caz că

du moment que atât timp cât

dès lors que cu condiția să / odată ce

pour autant que în măsura în care / cu condiția să

en admettant que presupunând că

en partant du principe que pornind de la principiul că

Exemplu

Si tu viens, je serai heureux.

— Dacă vii, voi fi fericit.

10. Cu excepția cazului în care

Formele franceze cele mai importante sunt:

Franceză Română

à moins que cu excepția cazului în care

à moins de cu excepția cazului în care / doar dacă nu

sauf si cu excepția cazului în care / exceptând cazul în care

sauf lorsque cu excepția momentului în care

excepté si cu excepția cazului în care

si ce n'est que cu excepția faptului că

si ce n'est cu excepția / dacă nu

Exemplu

Je viendrai à moins que je sois malade.

— Voi veni, cu excepția cazului în care sunt bolnav.

11. Timp

Când

Franceză Română

quand când

lorsque când

alors que în timp ce / când

tandis que în timp ce

chaque fois que de fiecare dată când

toutes les fois que de fiecare dată când

au moment où în momentul în care

du moment que din momentul în care

dès que de îndată ce

aussitôt que de îndată ce

sitôt que de îndată ce

à peine... que de-abia... când

une fois que odată ce

maintenant que acum că

Înainte

Franceză Română

avant que înainte să

avant de înainte de a + infinitiv

jusqu'à ce que până când

După

Franceză Română

après que după ce

une fois que odată ce

depuis que de când

dès que de îndată ce

aussitôt que de îndată ce

În timp ce

Franceză Română

pendant que în timp ce

tandis que în timp ce

alors que în timp ce

durant que în timp ce; neobișnuit

tant que atât timp cât / câtă vreme

aussi longtemps que atât timp cât

en attendant que în timp ce se așteaptă până când

Până când

Franceză Română

jusqu'à ce que până când

jusqu'au moment où până în momentul în care

tant que atât timp cât

aussi longtemps que atât timp cât

De îndată ce

Franceză Română

dès que de îndată ce

aussitôt que de îndată ce

sitôt que de îndată ce

à peine... que de-abia... când

12. Concesie

Franceză Română

bien que deși

quoique deși

encore que deși

même si chiar dacă

quand bien même chiar dacă

quand même chiar și așa / cu toate acestea

malgré que în ciuda faptului că

en dépit du fait que în ciuda faptului că

alors même que chiar dacă / chiar în timp ce

fût-ce que chiar dacă; literar

quitte à ce que chiar dacă asta înseamnă că

Important: malgré que există, dar este adesea evitat în franceza standard îngrijită; bien que, quoique și même si sunt mult mai standard.

13. Comparație

Franceză Română

comme ca / precum

comme si ca și cum

ainsi que ca / la fel ca

de même que la fel ca

tel que precum / cum ar fi

ainsi que precum și

plutôt que mai degrabă decât

plus... que mai... decât

moins... que mai puțin... decât

aussi... que la fel de... ca

autant... que tot atât de mult / mulți... ca

d'autant plus que cu atât mai mult cu cât

d'autant moins que cu atât mai puțin cu cât

selon que în funcție de faptul dacă

suivant que în funcție de faptul dacă

selon que... ou que... în funcție de faptul dacă... sau dacă...

Exemplu

Il agit comme si tout allait bien.

— Se comportă ca și cum totul ar fi în regulă.

14. Mod

Franceză Română

comme ca / cum

comme si ca și cum

ainsi que așa cum

de la manière que în felul în care

de façon que în așa fel încât

de manière que în așa fel încât

tel que ca / precum

selon que în funcție de cum / dacă

suivant que în funcție de cum / dacă

15. Completivă / „că”

Conjuncția completivă cea mai importantă este:

que — că

Je sais qu'il vient.

Știu că vine.

Alte structuri:

Franceză Română

que că

à ce que la ceea ce / că

de ce que din faptul că

sur ce que despre ceea ce

quant à ce que în ceea ce privește ceea ce

sans que fără ca

pour que pentru ca

16. Întrebări indirecte

Franceza folosește si pentru întrebările indirecte cu răspuns da sau nu.

Directă Indirectă

Est-ce qu'il vient ? Je demande s'il vient.

Vine el? Întreb dacă vine.

Pentru întrebările cu cuvinte interogative, cuvântul interogativ însuși introduce propoziția subordonată:

Franceză Română

qui cine

ce qui ceea ce

ce que ceea ce

où unde

quand când

comment cum

pourquoi de ce

combien cât / câți / câte

lequel care / care dintre ele

Exemplu:

Je ne sais pas où il habite.

— Nu știu unde locuiește.

17. Excepție

Franceză Română

sauf si cu excepția cazului în care / exceptând cazul în care

sauf que cu excepția faptului că

excepté que cu excepția faptului că

si ce n'est que cu excepția faptului că

à moins que cu excepția cazului în care

à part que cu excepția faptului că; mai puțin standard

hormis que cu excepția faptului că; formal

excepté si cu excepția cazului în care

18. Construcții cu sensul „indiferent...”

Franceza folosește în mod normal quel que / qui que / quoi que / où que / quelque... que.

Franceză Română

qui que oricine

quoi que indiferent ce / orice

où que oriunde

quel que oricare / indiferent care

quelle que oricare / indiferent care

quels que oricare / indiferent care

quelles que oricare / indiferent care

quelque... que oricât de... / orice...

si... que oricât de...

aussi... que oricât de...

Exemple:

Quoi que tu fasses, je t'aiderai.

— Orice ai face, te voi ajuta.

Où que tu ailles, je te suivrai.

— Oriunde ai merge, te voi urma.

Quelle que soit la raison...

— Oricare ar fi motivul...

19. Conjuncții corelative

Acestea funcționează în perechi.

Franceză Română

et... et... atât... cât și...

ou... ou... fie... fie...

soit... soit... fie... fie...

ni... ni... nici... nici...

non seulement... mais aussi... nu numai... ci și...

non seulement... mais encore... nu numai... ci și...

non seulement... mais également... nu numai... ci și...

tantôt... tantôt... când... când...

que... que... fie că... fie că...

soit que... soit que... fie că... fie că...

plus... plus... cu cât mai mult... cu atât mai mult...

moins... moins... cu cât mai puțin... cu atât mai puțin...

plus... moins... cu cât mai mult... cu atât mai puțin...

moins... plus... cu cât mai puțin... cu atât mai mult...

tellement... que... atât de... încât...

si... que... atât de... încât...

tant... que... atât de mult... încât...

aussi... que... la fel de... ca...

autant... que... tot atât de mult / mulți... ca...

20. Construcții de tipul „Cu cât mai mult..., cu atât mai mult...”

Acest tip de construcție este deosebit de important în franceză:

plus + comparativ, plus + comparativ

Plus je travaille, plus j'apprends.

— Cu cât muncesc mai mult, cu atât învăț mai mult.

Franceză Română

plus... plus... cu cât mai mult... cu atât mai mult...

plus... moins... cu cât mai mult... cu atât mai puțin...

moins... plus... cu cât mai puțin... cu atât mai mult...

moins... moins... cu cât mai puțin... cu atât mai puțin...

plus... mieux... cu cât mai mult... cu atât mai bine...

21. „Atât timp cât / cu condiția să”

Franceză Română

tant que atât timp cât

aussi longtemps que atât timp cât

pourvu que cu condiția să

à condition que cu condiția să

du moment que atât timp cât

dès lors que cu condiția să / odată ce

pour autant que în măsura în care / cu condiția să

dans la mesure où în măsura în care

22. „Ca și cum”

Franceză Română

comme si ca și cum

comme ca / de parcă

ainsi que si ca și cum; neobișnuit

de même que si la fel ca și cum

Forma obișnuită, folosită în vorbirea de zi cu zi, este comme si.

Il parle comme s'il savait tout.

— Vorbește ca și cum ar ști totul.

23. „Astfel încât”

Franceză Română

pour que pentru ca

afin que pentru ca

de sorte que astfel încât

de façon que astfel încât

de manière que astfel încât

si bien que astfel încât / prin urmare

dans le but que cu scopul ca

24. „De teamă că”

Franceză Română

de peur que de teamă că

de crainte que de teamă că

de peur que... ne de teamă că...

de crainte que... ne de teamă că...

Exemplu:

Il parle doucement de peur que le bébé ne se réveille.

— Vorbește încet de teamă că bebelușul s-ar putea trezi.

Ne din acest exemplu este ne explétif și nu transformă propoziția în una negativă.

25. Conjuncții formale / literare

Franceză Română

attendu que având în vedere că

vu que ținând cont că

étant donné que dat fiind că

considérant que ținând cont că

dès lors que deoarece / odată ce

du moment que deoarece / atât timp cât

pour autant que în măsura în care

dans la mesure où în măsura în care

sous réserve que cu condiția să

à supposer que presupunând că

en supposant que presupunând că

en admettant que presupunând că

pour peu que cu condiția să

encore que deși

quitte à ce que chiar dacă asta înseamnă că

fût-ce que chiar dacă; literar

26. Expresii de legătură foarte frecvente

Acestea sunt predate frecvent împreună cu conjuncțiile, deși nu toate sunt, din punct de vedere tehnic, conjuncții.

Franceză Română

en effet într-adevăr / de fapt

cependant totuși / cu toate acestea

pourtant totuși / și totuși

néanmoins cu toate acestea / totuși

toutefois totuși / cu toate acestea

ainsi astfel

donc prin urmare / deci

alors atunci / așadar

par conséquent în consecință

en conséquence în consecință

c'est pourquoi de aceea

de ce fait ca rezultat

en outre în plus

de plus mai mult decât atât

par ailleurs în plus / de asemenea

en revanche pe de altă parte

au contraire dimpotrivă

d'ailleurs de altfel / în plus

bref pe scurt

enfin în cele din urmă

puis apoi

ensuite apoi / în continuare

14- PREPOZIȚII

Franceză Română Exemplu

à la, către, în Je vais à Paris. — Merg la Paris.

après după Après le travail, je rentre. — După muncă, mă întorc acasă.

avant înainte Avant le dîner, je travaille. — Înainte de cină, lucrez.

avec cu Je viens avec lui. — Vin cu el.

chez la / la casa cuiva Je vais chez Marie. — Merg la Marie acasă.

contre împotriva / lipit de Le vélo est contre le mur. — Bicicleta este sprijinită de perete.

dans în / înăuntru Il est dans la maison. — El este în casă.

de de / din Je viens de Paris. — Vin din Paris.

depuis din / de J'habite ici depuis deux ans. — Locuiesc aici de doi ani.

derrière în spatele Il est derrière la porte. — El este în spatele ușii.

devant în fața Il est devant la maison. — El este în fața casei.

durant în timpul Durant l'été, il voyage. — În timpul verii, el călătorește.

en în / cu / către Je vais en France. — Merg în Franța.

entre între Il est entre les deux maisons. — El este între cele două case.

envers față de Il est gentil envers moi. — El este amabil cu mine.

excepté cu excepția Tout le monde est venu excepté Paul. — Toată lumea a venit, cu excepția lui Paul.

hors în afara / cu excepția Hors de question ! — Nici vorbă!

jusque până la Jusque Paris. — Până la Paris.

malgré în ciuda Malgré la pluie, nous sortons. — În ciuda ploii, ieșim afară.

par prin / de / pe Il voyage par train. — El călătorește cu trenul.

parmi printre Il est parmi ses amis. — El este printre prietenii săi.

pendant în timpul / timp de Pendant deux heures. — Timp de două ore.

pour pentru / către C'est pour toi. — Este pentru tine.

sans fără Je pars sans lui. — Plec fără el.

sauf cu excepția Tout le monde vient sauf Jean. — Toată lumea vine, cu excepția lui Jean.

selon conform / potrivit Selon lui, c'est vrai. — Potrivit lui, este adevărat.

sous sub Le chat est sous la table. — Pisica este sub masă.

sur pe / despre Le livre est sur la table. — Cartea este pe masă.

vers către / în jurul Il va vers la maison. — Merg către casă.

via prin / pe ruta Nous passons via Paris. — Trecem prin Paris.

voici iată / aici este Voici le livre. — Iată cartea.

voilà iată / acolo este Voilà la réponse. — Iată răspunsul.

Cele mai importante prepoziții de bază

O listă tradițională pentru cursanți este:

à, après, avant, avec, chez, contre, dans, de, depuis, derrière, devant, durant, en, entre, envers, excepté, hors, jusque, malgré, par, parmi, pendant, pour, sans, sauf, selon, sous, sur, vers.

2. Loc și poziție

Franceză Română

à la / în / către

dans în / înăuntru

sur pe / deasupra

sous sub

devant în fața

derrière în spatele

entre între

parmi printre

chez la / la casa cuiva

près de aproape de

loin de departe de

à côté de lângă / alături de

auprès de aproape de / lângă

autour de în jurul

en face de vis-a-vis de / în fața

face à în fața

au-dessus de deasupra

au-dessous de dedesubtul

au-delà de dincolo de

en dessous de sub / dedesubtul

en haut de în partea de sus a

en bas de în partea de jos a

à l'intérieur de în interiorul

à l'extérieur de în exteriorul

au milieu de în mijlocul

au centre de în centrul

à l'intérieur în interior

à l'extérieur în exterior

Exemplu:

Le café est à côté de la banque.

— Cafeneaua este lângă bancă.

3. Direcție și mișcare

Franceză Română

à la / către

vers către

jusqu'à până la

chez la cineva

dans înăuntru / în

sur pe / deasupra

sous sub

vers către

en direction de în direcția

à destination de cu destinația

en route vers în drum spre

jusqu'au până la

jusqu'à la până la

jusqu'aux până la

jusqu'en până în / până la

Exemplu:

Nous marchons vers la gare.

— Mergem pe jos către gară.

4. Origine / sursă

Franceză Română

de din

depuis din / de la

à partir de începând de la / din

issu de provenit din

provenant de care provine din

en provenance de care vine din

sorti de ieșit din / provenit din

au départ de cu plecare din

Exemplu:

Il vient de France.

— El vine din Franța.

5. Timp

Franceză Română

à la

avant înainte de

après după

depuis de la / de

durant în timpul

pendant în timpul / timp de

pour pentru / timp de

en în

vers în jurul

jusqu'à până la

dès începând de la / de îndată ce

à partir de începând de la

au cours de în timpul

lors de în timpul / cu ocazia

à l'occasion de cu ocazia

à compter de începând de la

à dater de începând cu data de

en attendant în timp ce se așteaptă / până la

à la suite de în urma

avant de înainte de a + infinitiv

après avoir după ce a

après être după ce a fost / după ce a mers

Exemple:

Je travaille pendant deux heures.

— Lucrez timp de două ore.

Je travaille depuis lundi.

— Lucrez de luni.

6. Cauză / motiv

Franceză Română

à cause de din cauza

en raison de din cauza / datorită

grâce à datorită

faute de din lipsă de

par suite de ca urmare a

du fait de din cauza

en vertu de în virtutea

sous l'effet de sub efectul

à la suite de în urma / ca urmare a

à force de prin repetarea / excesul de

pour pentru / din cauza

par prin / de

Exemplu:

À cause de la pluie, nous sommes restés chez nous.

— Din cauza ploii, am rămas acasă.

7. Scop

Franceză Română

pour pentru / pentru a

afin de pentru a

en vue de în vederea

dans le but de cu scopul de a

dans l'intention de cu intenția de a

de peur de de teamă să / de teama

de crainte de de teamă să / de teama

à des fins de în scopul

pour la pentru

pour le pentru

pour les pentru

Exemplu:

Je travaille pour gagner de l'argent.

— Lucrez pentru a câștiga bani.

8. Mijloc / instrument

Franceză Română

avec cu

par prin / cu ajutorul

en cu / în

à cu / prin

au moyen de cu ajutorul / prin intermediul

à l'aide de cu ajutorul

grâce à datorită

par l'intermédiaire de prin intermediul

au moyen de cu ajutorul / prin intermediul

à travers prin / de-a lungul

via prin / pe ruta

Exemple:

Je voyage en train.

— Călătoresc cu trenul.

Il écrit avec un stylo.

— El scrie cu un stilou.

9. Asociere / însoțire

Franceză Română

avec cu

sans fără

auprès de cu / lângă

au côté de alături de

aux côtés de alături de

en compagnie de în compania

à côté de lângă

avec l'aide de cu ajutorul

10. Opoziție

Franceză Română

contre împotriva

envers față de

face à față în față cu / împotriva

à l'encontre de împotriva / contrar

à l'opposé de opus față de

contrairement à contrar

à rebours de în contradicție cu

au détriment de în detrimentul

au mépris de ignorând / nesocotind

à l'insu de fără știrea cuiva

Exemplu:

Ils sont contre cette décision.

— Ei sunt împotriva acestei decizii.

11. Comparație

Franceză Română

comme ca / precum

contrairement à spre deosebire de / contrar

par rapport à comparativ cu / în raport cu

comparé à comparativ cu

à la différence de spre deosebire de / în contrast cu

à l'instar de la fel ca / urmând exemplul

à l'image de precum / după imaginea

en comparaison de în comparație cu

en comparaison avec în comparație cu

vis-à-vis de comparativ cu / față de

12. Subiect / temă

Franceză Română

sur despre

à propos de despre

au sujet de referitor la

concernant referitor la

quant à cât despre

en ce qui concerne în ceea ce privește

en matière de în materie de

au regard de în ceea ce privește

relativement à referitor la

par rapport à referitor la / în raport cu

s'agissant de referitor la / în ceea ce privește

touchant referitor la; formal

vis-à-vis de referitor la / față de

Exemplu:

Nous parlons de ce problème.

— Vorbim despre această problemă.

13. Relație / referință

Franceză Română

à propos de despre

au sujet de referitor la

quant à cât despre

en ce qui concerne în ceea ce privește

par rapport à în raport cu

relativement à referitor la

vis-à-vis de în ceea ce privește

envers față de

à l'égard de față de / referitor la

au regard de în ceea ce privește

compte tenu de ținând cont de

eu égard à având în vedere / în ceea ce privește

14. Posesie / apartenență

Franceza folosește în mod normal de.

Formare Exemplu Română

de + substantiv le livre de Marie cartea Mariei

de + pronume la voiture de lui mașina lui

appartenir à Le livre appartient à Marie. Cartea îi aparține Mariei.

être à Cette voiture est à Jean. Această mașină este a lui Jean.

15. Excludere

Franceză Română

sans fără

sauf cu excepția

excepté cu excepția

hormis cu excepția / în afară de

hors în afara / cu excepția

à part în afară de

en dehors de în afara / în afară de

mis à part în afară de

abstraction faite de făcând abstracție de

à l'exception de cu excepția

à l'exclusion de excluzând

excepté cu excepția

hormis cu excepția

Exemplu:

Tout le monde est venu sauf Paul.

— Toată lumea a venit, cu excepția lui Paul.

16. Includere

Franceză Română

avec inclusiv / cu

y compris inclusiv

compris inclusiv

en plus de în plus față de

outre pe lângă / în plus față de

ainsi que precum și

sans compter fără a lua în calcul

en sus de în plus față de; formal

Exemplu:

Tout le monde, y compris Paul, est venu.

— Toată lumea, inclusiv Paul, a venit.

17. Înlocuire / substituire

Franceză Română

au lieu de în loc de

à la place de în locul / în loc de

en remplacement de în locul

en lieu de în loc de; formal

plutôt que mai degrabă decât

faute de din lipsă de / în loc de, din cauza absenței

à défaut de în lipsa

Exemplu:

Je prends du thé au lieu du café.

— Voi lua ceai în loc de cafea.

18. Distribuție / rată

Franceză Română

par pe / pentru fiecare

à la / pe

pour pentru

sur din / la fiecare

Exemple:

Deux fois par jour.

— De două ori pe zi.

Il roule à 100 kilomètres à l'heure.

— El conduce cu 100 de kilometri pe oră.

Trois sur dix.

— Trei din zece.

19. Material / compoziție

Franceză Română

en fabricat din

de făcut din

à cu / realizat în stilul

Exemple:

une table en bois

— o masă din lemn

une bouteille de verre

— o sticlă de sticlă

une tarte aux pommes

— o tartă cu mere

20. Formă / mod

Franceză Română

avec cu

sans fără

à în maniera / stilul

en în

de în maniera

selon conform / potrivit

comme ca / precum

Exemple:

Il travaille avec soin.

— El lucrează cu atenție.

Il parle sans difficulté.

— El vorbește fără dificultate.

21. Referitor la o persoană

O prepoziție franceză deosebit de importantă este:

chez

Înseamnă la casa, locul de muncă sau sediul unei persoane ori al unui grup și poate însemna, de asemenea, printre / în cazul.

Franceză Română

chez moi la mine acasă

chez toi la tine acasă

chez lui la el acasă

chez elle la ea acasă

chez nous la noi acasă

chez vous la voi acasă / la dumneavoastră acasă

chez eux la ei acasă

chez le médecin la medic

chez le dentiste la dentist

chez les Français printre francezi / în societatea franceză

22. Prepoziții compuse — foarte importante

Franceza are multe expresii alcătuite din mai multe cuvinte care funcționează ca prepoziții.

Loc

Franceză Română

à côté de lângă

près de aproape de

loin de departe de

en face de vis-a-vis de

au-dessus de deasupra

au-dessous de dedesubtul

au-delà de dincolo de

autour de în jurul

au milieu de în mijlocul

à l'intérieur de în interiorul

à l'extérieur de în exteriorul

à proximité de în apropierea

à gauche de la stânga

à droite de la dreapta

en haut de în partea de sus a

en bas de în partea de jos a

au bord de la marginea

au fond de în partea din spate / în fundul

au cœur de în inima

à travers prin

le long de de-a lungul

au travers de prin

en travers de de-a curmezișul

23. Prepoziții compuse pentru cauză și circumstanță

Franceză Română

à cause de din cauza

grâce à datorită

en raison de din cauza

du fait de din cauza

par suite de ca urmare a

à la suite de în urma

faute de din lipsă de

à force de prin / repetând în mod repetat

compte tenu de ținând cont de

étant donné dat fiind

en vertu de în virtutea

sous prétexte de sub pretextul

en dépit de în ciuda

au mépris de ignorând / nesocotind

au détriment de în detrimentul

24. Prepoziții compuse pentru scop

Franceză Română

afin de pentru a

en vue de în vederea

dans le but de cu scopul de a

dans l'intention de cu intenția de a

de peur de de teamă să / de teama

de crainte de de teamă să / de teama

à des fins de în scopul

en faveur de în favoarea

au profit de în beneficiul

au bénéfice de în beneficiul

25. Prepoziții compuse pentru opoziție / relație

Franceză Română

contre împotriva

à l'encontre de împotriva

à l'égard de față de / referitor la

envers față de

vis-à-vis de față de / referitor la

face à în fața / confruntat cu

contrairement à contrar

à l'opposé de opus față de

à l'inverse de spre deosebire de / opus față de

au contraire de contrar

par opposition à în opoziție cu

à défaut de în lipsa

au lieu de în loc de

26. Prepoziții formale / literare

Franceză Română

auprès de aproape de / lângă

à l'égard de față de / referitor la

envers față de

vis-à-vis de față de / referitor la

quant à cât despre

eu égard à având în vedere

au regard de având în vedere

en vertu de în virtutea

à l'instar de la fel ca / urmând exemplul

à l'encontre de împotriva

nonobstant în pofida / fără a ține cont de

moyennant în schimbul / cu condiția

sous couvert de sub pretextul

à l'insu de fără știrea

en sus de în plus față de

abstraction faite de făcând abstracție de

27. Prepoziții speciale care se termină în -ant

Mai multe forme care provin inițial din participii funcționează ca prepoziții:

Franceză Română

durant în timpul

concernant referitor la

suivant urmând / conform

moyennant în schimbul

nonobstant în pofida

exceptant cu excepția; rar / formal

touchant referitor la; formal

Exemplu:

Concernant ce problème, je suis d'accord.

— În ceea ce privește această problemă, sunt de acord.

28. Contracții între prepoziții și articole

Franceza are contracții importante.

à + le = au

à + le magasin → au magasin

— la magazin

à + les = aux

à + les États-Unis → aux États-Unis

— în Statele Unite

de + le = du

de + le garçon → du garçon

— al băiatului / de la băiat

de + les = des

de + les enfants → des enfants

— al copiilor / de la copii

Dar:

à + la → à la

à + l' → à l'

de + la → de la

de + l' → de l'

29. Prepoziții înaintea infinitivelor

O distincție deosebit de importantă în franceză:

Formare Exemplu Română

à + infinitiv Je commence à travailler. Încep să lucrez.

de + infinitiv J'essaie de travailler. Încerc să lucrez.

pour + infinitiv Je travaille pour gagner. Lucrez pentru a câștiga.

sans + infinitiv Il part sans parler. Pleacă fără să vorbească.

avant de + infinitiv Je mange avant de partir. Mănânc înainte de a pleca.

après + infinitiv trecut Après avoir mangé, je pars. După ce mănânc, plec.

afin de + infinitiv Je viens afin de parler. Vin pentru a vorbi.

au lieu de + infinitiv Il dort au lieu de travailler. Doarme în loc să lucreze.

à force de + infinitiv Il réussit à force de travailler. Reușește muncind din greu.

faute de + infinitiv Il est parti faute de trouver une solution. A plecat pentru că nu a găsit o soluție.

30. Prepoziții folosite cu țările

Franceza folosește prepoziții diferite în funcție de țară.

Țări feminine

De obicei en:

en France — în Franța

en Allemagne — în Germania

en Chine — în China

en Inde — în India

Țări masculine

De obicei au:

au Canada — în Canada

au Japon — în Japonia

au Portugal — în Portugalia

Țări la plural

De obicei aux:

aux États-Unis — în Statele Unite

aux Pays-Bas — în Țările de Jos

Din

Locație Din

en France de France

au Canada du Canada

aux États-Unis des États-Unis

31. Prepoziții folosite cu orașele

De obicei:

à Paris — la Paris / în Paris

à Londres — la Londra / în Londra

à Tokyo — la Tokyo / în Tokyo

Dintr-un oraș:

de Paris — din Paris

de Londres — din Londra

de Tokyo — din Tokyo

32. Prepoziții folosite cu mijloacele de transport

Franceză Română

en voiture cu mașina

en train cu trenul

en avion cu avionul

en bateau cu barca / cu vaporul

en bus cu autobuzul

en taxi cu taxiul

à pied pe jos

à vélo cu bicicleta

à cheval călare

à moto cu motocicleta

33. Prepoziții folosite cu datele și timpul

Franceză Română

à 8 heures la ora 8

en janvier în ianuarie

en 2026 în 2026

au printemps primăvara

en été vara

en automne toamna

en hiver iarna

le lundi lunea / în zilele de luni

dans deux jours peste două zile

depuis deux jours de două zile

pendant deux jours timp de două zile

il y a deux jours acum două zile

pour deux jours pentru două zile

15- DETERMINANȚI

Franceză Română Exemplu

le articol hotărât masculin singular le livre — cartea

la articol hotărât feminin singular la maison — casa

l' articol hotărât înaintea unei vocale sau a unui h mut l'homme — bărbatul

les articol hotărât plural les livres — cărțile

Forme

Gen/număr Înaintea unei consoane Înaintea unei vocale / a unui h mut

Masculin singular le l'

Feminin singular la l'

Plural les les

Exemple:

le garçon — băiatul

la fille — fata

l'enfant — copilul

les enfants — copiii

2. Articole nehotărâte — articles indéfinis

Acestea corespund în principal articolelor nehotărâte „un/o” și „niște”.

Franceză Română Exemplu

un un/o, unu un livre — o carte

une un/o, una une maison — o casă

des niște des livres — niște cărți

Forme

Gen/număr Determinanți

Masculin singular un

Feminin singular une

Plural des

3. Articole partitive — articles partitifs

Acestea exprimă o cantitate nespecificată și sunt adesea traduse prin „niște” / „puțin(ă)”.

Franceză Română Exemplu

du niște du pain — niște pâine

de la niște de la viande — niște carne

de l' niște de l'eau — niște apă

des niște des légumes — niște legume

Formare

Formare Rezultat

de + le du

de + la de la

de + l' de l'

de + les des

4. Determinanți demonstrativi — déterminants démonstratifs

Aceștia înseamnă „acest”, „acel”, „acești”, „acele”.

Franceză Română Exemplu

ce acest/acel ce livre — această/acea carte

cet acest/acel cet homme — acest/acel bărbat

cette această/acea cette maison — această/acea casă

ces acești/acele ces livres — aceste/acele cărți

Formare

Gen/număr Formă

Masculin singular + consoană ce

Masculin singular + vocală/h mut cet

Feminin singular cette

Plural ces

5. Demonstrativ + -ci / -là

Franceza poate accentua apropierea sau distanța.

Franceză Română

ce livre-ci cartea aceasta

ce livre-là cartea aceea

cette maison-ci casa aceasta

cette maison-là casa aceea

ces livres-ci cărțile acestea

ces livres-là cărțile acelea

-ci = mai aproape / acesta

-là = mai departe / acela

Acestea sunt determinanți demonstrativi + sufixe demonstrative, nu determinanți separați.

6. Determinanți posesivi — déterminants possessifs

Aceștia corespund formelor „meu/mea”, „tău/ta”, „lui/ei”, „nostru/noastră”, „vostru/voastră”, „lor”.

Persoană Masculin singular Feminin singular Plural

Persoana I singular mon ma mes

Persoana a II-a singular ton ta tes

Persoana a III-a singular son sa ses

Persoana I plural notre notre nos

Persoana a II-a plural votre votre vos

Persoana a III-a plural leur leur leurs

Exemple

mon livre — cartea mea

ma maison — casa mea

mes livres — cărțile mele

ton frère — fratele tău

ta sœur — sora ta

tes amis — prietenii tăi

son livre — cartea lui/ei

sa voiture — mașina lui/ei

ses enfants — copiii lui/ei

notre maison — casa noastră

nos maisons — casele noastre

votre livre — cartea voastră

vos livres — cărțile voastre

leur maison — casa lor

leurs maisons — casele lor

Important

Determinanții posesivi francezi se acordă cu lucrul posedat, nu cu posesorul.

Marie aime son frère.

— Marie își iubește fratele.

Marie aime sa sœur.

— Marie își iubește sora.

7. Determinanți interogativi — déterminants interrogatifs

Aceștia sunt folosiți înaintea substantivelor în întrebări.

Franceză Română

quel care / ce

quelle care / ce

quels care / ce

quelles care / ce

Exemple

Quel livre lis-tu ?

— Ce carte citești?

Quelle voiture veux-tu ?

— Ce mașină vrei?

Quels livres lis-tu ?

— Ce cărți citești?

Quelles maisons préfères-tu ?

— Ce case preferi?

Acord

Gen/număr Formă

Masculin singular quel

Feminin singular quelle

Masculin plural quels

Feminin plural quelles

8. Determinanți exclamativi — déterminants exclamatifs

Aceleași forme ale lui quel pot introduce exclamații.

Franceză Română

quel ce / ce ...!

quelle ce / ce ...!

quels ce / ce ...!

quelles ce / ce ...!

Exemple:

Quel beau jour !

— Ce zi frumoasă!

Quelle belle maison !

— Ce casă frumoasă!

Quels beaux livres !

— Ce cărți frumoase!

Quelles belles fleurs !

— Ce flori frumoase!

9. Determinanți universali

Aceștia exprimă „tot”, „toți”, „fiecare” / „întregul”.

Franceză Română

tout tot / fiecare

toute toată / fiecare

tous toți / fiecare

toutes toate / fiecare

Exemple:

tout le jour — toată ziua

toute la journée — întreaga zi

tous les jours — în fiecare zi

toutes les semaines — în fiecare săptămână

10. Chaque — fiecare

Franceză Română

chaque fiecare

Chaque étudiant travaille.

— Fiecare student lucrează.

Chaque jour

— În fiecare zi.

Important

chaque este invariabil și se folosește cu singularul:

❌ chaques jours

✅ chaque jour

11. Chacun / chacune

Acestea sunt de obicei clasificate drept pronume nehotărâte, nu determinanți, deoarece apar singure.

Franceză Română

chacun fiecare / toată lumea

chacune fiecare

Așadar:

chaque étudiant → determinant + substantiv

chacun → pronume

12. Determinanți nehotărâți

Franceza are un grup mare de determinanți nehotărâți.

Franceză Română

un certain un anumit

une certaine o anumită

certains anumiți / câțiva

certaines anumite / câteva

quelque câțiva / un anumit

quelques câțiva / câteva

plusieurs mai mulți / mai multe

divers diverși

diverses diverse

différents diferiți / diverși

différentes diferite / diverse

tel un astfel de

telle o astfel de

tels astfel de

telles astfel de

maint mulți; literar

mainte multe; literar

maints mulți; literar

maintes multe; literar

quelconque orice / oarecare

quelconques orice / oarecare

13. Certain

Franceză Română

un certain un anumit

une certaine o anumită

certains anumiți / câțiva

certaines anumite / câteva

Exemple:

un certain homme

— un anumit bărbat

une certaine personne

— o anumită persoană

certains étudiants

— anumiți studenți / câțiva studenți

14. Quelque / quelques

Formă Sens

quelque + substantiv singular un anumit / ceva

quelques + substantiv plural câțiva / câteva

Exemple:

quelque chose — ceva

quelques livres — câteva cărți

15. Plusieurs

plusieurs = mai mulți / mai multe / câțiva

plusieurs livres

— mai multe cărți

plusieurs personnes

— mai multe persoane

În mod normal, este folosit cu un substantiv la plural.

16. Divers / diverses

Franceză Română

divers diverși

diverses diverse

divers problèmes

— diverse probleme

diverses raisons

— diverse motive

17. Différent / différents

Când sunt folosite înaintea unui substantiv, cu rol asemănător determinanților:

Franceză Română

différents diferiți / diverși

différentes diferite / diverse

différents problèmes

— probleme diverse/diferite

différentes solutions

— soluții diferite

18. Tel / telle / tels / telles

Acestea înseamnă aproximativ „astfel de” / „un astfel de”.

Franceză Română

tel un astfel de

telle o astfel de

tels astfel de

telles astfel de

Exemple:

un tel problème

— o astfel de problemă

une telle situation

— o astfel de situație

de tels problèmes

— astfel de probleme

de telles choses

— astfel de lucruri

19. Determinanți de cantitate

Franceza are multe expresii de cantitate care pot determina un substantiv.

Franceză Română

beaucoup de mulți / multă / mult

peu de puțini / puțină / puțin

assez de destul / suficient

trop de prea mult / prea mulți

tant de atât de mult / atât de mulți

tellement de atât de mult / atât de mulți

combien de cât / câți / câte

davantage de mai mult / mai mulți

plus de mai mult / mai mulți

moins de mai puțin / mai puțini

autant de tot atât / tot atâția

plein de o mulțime de

une quantité de o cantitate de

une foule de o mulțime de

un grand nombre de un număr mare de

un certain nombre de un anumit număr de

une multitude de o multitudine de

une partie de o parte din

la plupart des majoritatea

la majorité des majoritatea

la moitié de jumătate din

un peu de puțin / puțină

une grande quantité de o cantitate mare de

une petite quantité de o cantitate mică de

Exemple

beaucoup de livres

— multe cărți

peu de temps

— puțin timp

trop de travail

— prea multă muncă

plusieurs livres

— mai multe cărți

20. Determinanți negativi

Franceza folosește aucun / aucune ca determinanți negativi.

Franceză Română

aucun niciun / nicio

aucune nicio / niciuna

Exemple:

Je n'ai aucun livre.

— Nu am nicio carte.

Je n'ai aucune idée.

— Nu am nicio idee.

Plural

aucun/aucune se folosesc în mod normal cu un substantiv la singular:

aucun livre

aucune maison

21. Nul / nulle

Un determinant negativ mai formal/literar:

Franceză Română

nul niciun / niciunul

nulle nicio / niciuna

Exemplu:

Nulle personne ne peut entrer.

— Nicio persoană nu poate intra.

În franceza de zi cu zi, se folosesc mai frecvent aucun/aucune.

22. Pas de

După negație, de înlocuiește frecvent un determinant nehotărât sau partitiv.

J'ai un livre.

— Am o carte.

Je n'ai pas de livre.

— Nu am nicio carte.

Je bois du café.

— Beau cafea.

Je ne bois pas de café.

— Nu beau cafea.

Așadar:

pas de + substantiv

este un tipar de determinant extrem de important.

23. De după expresiile de cantitate

Multe cuvinte care exprimă cantitatea sunt urmate de de:

Formare Exemplu

beaucoup de + substantiv beaucoup de livres

peu de + substantiv peu de livres

trop de + substantiv trop de livres

assez de + substantiv assez de livres

plus de + substantiv plus de livres

moins de + substantiv moins de livres

autant de + substantiv autant de livres

combien de + substantiv combien de livres

tant de + substantiv tant de livres

tellement de + substantiv tellement de livres

24. Determinanți fracționari / partitivi

Franceză Română

la moitié de jumătate din

le tiers de o treime din

le quart de un sfert din

les deux tiers de două treimi din

les trois quarts de trei sferturi din

une partie de o parte din

une portion de o porție din

une fraction de o fracțiune din

une part de o parte din

Exemple:

la moitié du gâteau

— jumătate din prăjitură

un tiers de la population

— o treime din populație

25. Determinanți de cantitate colectivă

Franceză Română

un groupe de un grup de

une foule de o mulțime de

un ensemble de un ansamblu de

un grand nombre de un număr mare de

un petit nombre de un număr mic de

une multitude de o multitudine de

une série de o serie de

une quantité de o cantitate de

une masse de o masă/o mulțime de

une infinité de o infinitate de / nenumărați

une dizaine de aproximativ zece

une douzaine de o duzină de

une centaine de aproximativ o sută

un millier de aproximativ o mie

un million de un milion de

un milliard de un miliard de

26. Determinanți numerali

Numerele cardinale pot determina substantive.

Franceză Română

un unul

deux doi

trois trei

quatre patru

cinq cinci

six șase

sept șapte

huit opt

neuf nouă

dix zece

onze unsprezece

douze doisprezece

treize treisprezece

quatorze paisprezece

quinze cincisprezece

seize șaisprezece

dix-sept șaptesprezece

dix-huit optsprezece

dix-neuf nouăsprezece

vingt douăzeci

trente treizeci

quarante patruzeci

cinquante cincizeci

soixante șaizeci

cent o sută

mille o mie

million milion

milliard miliard

Exemple:

trois livres — trei cărți

vingt étudiants — douăzeci de studenți

un million de personnes — un milion de persoane

27. Determinanți ordinali

Numerele ordinale pot apărea, de asemenea, înaintea substantivelor.

Franceză Română

premier / première primul / prima

deuxième al doilea / a doua

second / seconde al doilea / a doua

troisième al treilea / a treia

quatrième al patrulea / a patra

cinquième al cincilea / a cincea

sixième al șaselea / a șasea

septième al șaptelea / a șaptea

huitième al optulea / a opta

neuvième al nouălea / a noua

dixième al zecelea / a zecea

onzième al unsprezecelea / a unsprezecea

douzième al doisprezecelea / a douăsprezecea

centième al o sutălea / a o suta

millième al mia / a mia

Exemplu:

le premier jour

— prima zi

la deuxième maison

— a doua casă

28. Expresii distributive

Franceză Română

chaque fiecare

chacun des fiecare dintre

chacune des fiecare dintre

tous les toți / fiecare

toutes les toate / fiecare

tous deux amândoi

toutes deux amândouă

chaque fois de fiecare dată

tous les deux la fiecare doi / amândoi

tous les trois toți trei

Strict vorbind, chacun/chacune sunt pronume, nu determinanți, atunci când apar singure.

29. Amândoi / ambele

Franceza exprimă în mod normal ideea de „amândoi” prin:

les deux

les deux livres

— ambele cărți

les deux étudiants

— ambii studenți

Alte tipare:

tous les deux — amândoi

toutes les deux — amândouă, feminin

tous deux — amândoi

toutes deux — amândouă

30. „Niciunul dintre”

Franceza nu are un singur determinant obișnuit care să fie exact echivalent cu termenul englezesc „neither”.

Structuri frecvente:

ni + substantiv + ni + substantiv

ni le livre ni le journal

nici cartea, nici ziarul

Sau:

aucun / aucune

aucun des deux livres

niciuna dintre cele două cărți

31. „Oricare”

În funcție de sens:

Franceză Română

n'importe quel orice / indiferent care

n'importe quelle orice / indiferent care

n'importe quels orice

n'importe quelles orice

quelconque orice / oarecare

quelconques orice

quel que soit oricare ar fi

quel que soit le oricare ar fi ...

quelle que soit la oricare ar fi ...

Exemple:

Choisis n'importe quel livre.

— Alege orice carte.

N'importe quelle personne peut participer.

— Oricine poate participa.

32. N'importe quel

Gen/număr Franceză

Masculin singular n'importe quel

Feminin singular n'importe quelle

Masculin plural n'importe quels

Feminin plural n'importe quelles

33. „Astfel de”

Determinanții principali sunt:

tel / telle / tels / telles

Dar franceza folosește și:

un tel / une telle / de tels / de telles

Exemple:

un tel problème

— o astfel de problemă

une telle personne

— o astfel de persoană

de tels événements

— astfel de evenimente

34. „Ce fel de”

Franceza folosește:

Franceză Română

quel ce / care

quelle sorte de ce fel de

quel genre de ce fel de

quel type de ce tip de

quelle espèce de ce fel de / ce specie de

Exemple:

Quel genre de livre lis-tu ?

— Ce fel de carte citești?

Quel type de voiture veux-tu ?

— Ce tip de mașină vrei?

35. Determinanți restrictivi / expresii cu rol asemănător determinanților

Acestea sunt uneori clasificate drept adverbe sau particule, nu determinanți.

Franceză Română

seulement doar / numai

uniquement doar / exclusiv

juste doar / tocmai

simplement pur și simplu / doar

seul / seule singurul / singura

seuls / seules singurii / singurele

Exemplu:

seulement trois livres

— doar trei cărți

les seuls livres

— singurele cărți

la seule solution

— singura soluție

Strict vorbind, seulement este un adverb, în timp ce seul poate funcționa ca adjectiv.

36. Totalitate

Franceză Română

tout tot / fiecare

toute toată / fiecare

tous toți / fiecare

toutes toate / fiecare

l'ensemble des întregul / totalitatea

la totalité des totalitatea

la totalité de totalitatea

l'intégralité de integralitatea / întregul

la totalité du întregul / totalitatea

Exemple:

tous les étudiants

— toți studenții

toute la journée

— întreaga zi

la totalité du groupe

— întregul grup

37. „Majoritatea”

Franceza folosește frecvent:

Franceză Română

la plupart des majoritatea

la majorité des majoritatea

la majeure partie des cea mai mare parte a

une grande partie des o mare parte din

la plupart de majoritatea / cei mai mulți din

Exemplu:

La plupart des étudiants sont présents.

— Majoritatea studenților sunt prezenți.

38. „Mai puțin / mai mult”

Franceză Română

plus de mai mult / mai mulți

moins de mai puțin / mai puțini

davantage de mai mult / mai mulți

autant de tot atât / tot atâția

plusieurs mai mulți / mai multe

beaucoup de mulți / multă

peu de puțini / puțină

Exemple:

plus de livres

— mai multe cărți

moins de problèmes

— mai puține probleme

autant de personnes

— tot atâtea persoane

39. Cantitate aproximativă

Franceză Română

environ + număr aproximativ

quelque + număr cam / aproximativ

une dizaine de aproximativ zece

une douzaine de aproximativ douăsprezece

une centaine de aproximativ o sută

un millier de aproximativ o mie

des dizaines de zeci de

des centaines de sute de

des milliers de mii de

Exemple:

environ dix personnes

— aproximativ zece persoane

quelque vingt personnes

— aproximativ douăzeci de persoane

41. Formarea de bază a determinanților francezi

Cele mai utile tipare de memorat sunt:

Formare Exemplu Română

le + substantiv le livre cartea

la + substantiv la maison casa

l' + substantiv l'homme bărbatul

les + substantiv les livres cărțile

un + substantiv un livre o carte

une + substantiv une maison o casă

des + substantiv des livres niște cărți

du + substantiv du pain niște pâine

de la + substantiv de la viande niște carne

de l' + substantiv de l'eau niște apă

ce + substantiv ce livre această carte

cet + substantiv cet homme acest bărbat

cette + substantiv cette maison această casă

ces + substantiv ces livres aceste cărți

mon/ma/mes + substantiv mon livre cartea mea

quel(le)(s) + substantiv quel livre ? ce carte?

chaque + substantiv singular chaque jour în fiecare zi

plusieurs + substantiv plural plusieurs livres mai multe cărți

aucun(e) + substantiv singular aucun livre nicio carte

tout(e) + substantiv toute la journée întreaga zi

n'importe quel(le) + substantiv n'importe quel livre orice carte

beaucoup de + substantiv beaucoup de livres multe cărți

peu de + substantiv peu de livres puține cărți

trop de + substantiv trop de livres prea multe cărți

plus de + substantiv plus de livres mai multe cărți

moins de + substantiv moins de livres mai puține cărți

combien de + substantiv combien de livres ? câte cărți?

16- CONDIȚIONALUL CU „SI”

Zero Si + prezent → prezent Dacă + prezent → prezent Si je mange trop, je me sens malade. Dacă mănânc prea mult, mă simt rău.

Primul Si + présent → futur simple Dacă + prezent → viitor Si tu étudies, tu réussiras. Dacă studiezi, vei reuși.

Al doilea Si + imparfait → conditionnel présent Dacă + imperfect → condițional prezent Si j'avais de l'argent, j'achèterais une voiture. Dacă aș avea bani, aș cumpăra o mașină.

Al treilea Si + plus-que-parfait → conditionnel passé Dacă + mai mult ca perfect → condițional trecut Si j'avais étudié, j'aurais réussi. Dacă aș fi studiat, aș fi reușit.

Mixt (Trecut → Prezent) Si + plus-que-parfait → conditionnel présent Dacă + mai mult ca perfect → condițional prezent Si j'avais étudié la médecine, je serais médecin. Dacă aș fi studiat medicina, aș fi medic.

Mixt (Prezent → Trecut) Si + imparfait → conditionnel passé Dacă + imperfect → condițional trecut Si j'étais plus prudent, je n'aurais pas eu cet accident. Dacă aș fi mai prudent, nu aș fi avut acel accident.

Eu — Je parlerais — Aș vorbi

Tu (singular) — Tu parlerais — Ai vorbi

El — Il parlerait — Ar vorbi

Ea — Elle parlerait — Ar vorbi

Noi — Nous parlerions — Am vorbi

Voi (plural/formal) — Vous parleriez — Ați vorbi

Ei (masculin) — Ils parleraient — Ar vorbi

Ele (feminin) — Elles parleraient — Ar vorbi

Eu — J'aurais parlé — Aș fi vorbit

Tu (singular) — Tu aurais parlé — Ai fi vorbit

El — Il aurait parlé — Ar fi vorbit

Ea — Elle aurait parlé — Ar fi vorbit

Noi — Nous aurions parlé — Am fi vorbit

Voi (plural/formal) — Vous auriez parlé — Ați fi vorbit

Ei (masculin) — Ils auraient parlé — Ar fi vorbit

Ele (feminin) — Elles auraient parlé — Ar fi vorbit

Eu — Je ne parlerais pas — Nu aș vorbi

Tu (singular) — Tu ne parlerais pas — Nu ai vorbi

El — Il ne parlerait pas — Nu ar vorbi

Ea — Elle ne parlerait pas — Nu ar vorbi

Noi — Nous ne parlerions pas — Nu am vorbi

Voi (plural/formal) — Vous ne parleriez pas — Nu ați vorbi

Ei (masculin) — Ils ne parleraient pas — Nu ar vorbi

Ele (feminin) — Elles ne parleraient pas — Nu ar vorbi

Eu — Je n'aurais pas parlé — Nu aș fi vorbit

Tu (singular) — Tu n'aurais pas parlé — Nu ai fi vorbit

El — Il n'aurait pas parlé — Nu ar fi vorbit

Ea — Elle n'aurait pas parlé — Nu ar fi vorbit

Noi — Nous n'aurions pas parlé — Nu am fi vorbit

Voi (plural/formal) — Vous n'auriez pas parlé — Nu ați fi vorbit

Ei (masculin) — Ils n'auraient pas parlé — Nu ar fi vorbit

Ele (feminin) — Elles n'auraient pas parlé — Nu ar fi vorbit

Eu — Je serais aimé(e) — Aș fi iubit(ă)

Tu (singular) — Tu serais aimé(e) — Ai fi iubit(ă)

El — Il serait aimé — Ar fi iubit

Ea — Elle serait aimée — Ar fi iubită

Noi — Nous serions aimé(e)s — Am fi iubiți/iubite

Voi (plural/formal) — Vous seriez aimé(e)(s) — Ați fi iubiți/iubite

Ei (masculin) — Ils seraient aimés — Ar fi iubiți

Ele (feminin) — Elles seraient aimées — Ar fi iubite

Eu — J'aurais été aimé(e) — Aș fi fost iubit(ă)

Tu (singular) — Tu aurais été aimé(e) — Ai fi fost iubit(ă)

El — Il aurait été aimé — Ar fi fost iubit

Ea — Elle aurait été aimée — Ar fi fost iubită

Noi — Nous aurions été aimé(e)s — Am fi fost iubiți/iubite

Voi (plural/formal) — Vous auriez été aimé(e)(s) — Ați fi fost iubiți/iubite

Ei (masculin) — Ils auraient été aimés — Ar fi fost iubiți

Ele (feminin) — Elles auraient été aimées — Ar fi fost iubite

Eu — Je ne serais pas aimé(e) — Nu aș fi iubit(ă)

Tu (singular) — Tu ne serais pas aimé(e) — Nu ai fi iubit(ă)

El — Il ne serait pas aimé — Nu ar fi iubit

Ea — Elle ne serait pas aimée — Nu ar fi iubită

Noi — Nous ne serions pas aimé(e)s — Nu am fi iubiți/iubite

Voi (plural/formal) — Vous ne seriez pas aimé(e)(s) — Nu ați fi iubiți/iubite

Ei (masculin) — Ils ne seraient pas aimés — Nu ar fi iubiți

Ele (feminin) — Elles ne seraient pas aimées — Nu ar fi iubite

Eu — Je n'aurais pas été aimé(e) — Nu aș fi fost iubit(ă)

Tu (singular) — Tu n'aurais pas été aimé(e) — Nu ai fi fost iubit(ă)

El — Il n'aurait pas été aimé — Nu ar fi fost iubit

Ea — Elle n'aurait pas été aimée — Nu ar fi fost iubită

Noi — Nous n'aurions pas été aimé(e)s — Nu am fi fost iubiți/iubite

Voi (plural/formal) — Vous n'auriez pas été aimé(e)(s) — Nu ați fi fost iubiți/iubite

Ei (masculin) — Ils n'auraient pas été aimés — Nu ar fi fost iubiți

Ele (feminin) — Elles n'auraient pas été aimées — Nu ar fi fost iubite

si — dacă, dacă cumva — Indicativ

quand — când — Indicativ

lorsque — când — Indicativ

dès que — de îndată ce — Indicativ

aussitôt que — imediat ce — Indicativ

une fois que — odată ce — Indicativ

chaque fois que — ori de câte ori — Indicativ

pendant que — în timp ce — Indicativ

tandis que — în timp ce / pe când — Indicativ

alors que — în timp ce / pe când — Indicativ

depuis que — de când — Indicativ

après que — după ce — Indicativ

avant que — înainte ca — Subjonctiv

jusqu'à ce que — până când — Subjonctiv

en attendant que — în timp ce se așteaptă ca — Subjonctiv

tant que — atât timp cât — Indicativ

pourvu que — cu condiția să — Subjonctiv

à condition que — cu condiția să — Subjonctiv

à moins que — cu excepția cazului în care / dacă nu — Subjonctiv

pour peu que — cu condiția să / dacă — Subjonctiv

au cas où — în caz că — Condițional (de obicei)

dans le cas où — în cazul în care — Condițional (de obicei)

même si — chiar dacă — Indicativ

quand bien même — chiar dacă — Condițional / literar

bien que — deși — Subjonctiv

quoique — deși — Subjonctiv

parce que — pentru că — Indicativ

puisque — deoarece, fiindcă — Indicativ

comme — deoarece, întrucât, când — Indicativ

afin que — pentru ca să — Subjonctiv

pour que — pentru ca să — Subjonctiv

de peur que — de teamă că — Subjonctiv

de crainte que — de teamă că — Subjonctiv

17- COMPARATIVUL ȘI SUPERLATIVUL

Comparativul

Categorie Mai mult Mai puțin Egalitate Exemplu

Adjectiv plus + adj. + que moins + adj. + que aussi + adj. + que Paul est plus grand que Jean. — Paul este mai înalt decât Jean.

Adverb plus + adv. + que moins + adv. + que aussi + adv. + que Paul court plus vite que Jean. — Paul aleargă mai repede decât Jean.

Substantiv plus de + substantiv + que moins de + substantiv + que autant de + substantiv + que Paul a plus de livres que Jean. — Paul are mai multe cărți decât Jean.

Verb verb + plus que verb + moins que verb + autant que Paul travaille plus que Jean. — Paul muncește mai mult decât Jean.

Superlativul

Categorie Cel mai mult Cel mai puțin Exemplu

Adjectiv le/la/les plus + adj. le/la/les moins + adj. Paul est le plus grand. — Paul este cel mai înalt.

Adverb le plus + adv. le moins + adv. Paul court le plus vite. — Paul aleargă cel mai repede.

Substantiv le plus de + substantiv le moins de + substantiv Paul a le plus de livres. — Paul are cele mai multe cărți.

Verb verb + le plus verb + le moins Paul travaille le plus. — Paul muncește cel mai mult.

18- PROPOZIȚII RELATIVE

L'homme qui parle Bărbatul care vorbește

Le livre que je lis Cartea pe care o citesc

La femme dont le fils est médecin Femeia al cărei fiu este medic

La ville où je vis Orașul în care locuiesc

La chaise sur laquelle je suis assis Scaunul pe care stau

La personne avec qui je travaille Persoana cu care lucrez

Activă regulată substantiv + qui + verb les hommes qui parlent bărbații care vorbesc

Activă redusă substantiv + participiu prezent les hommes parlant bărbații vorbind

Pasivă regulată substantiv + qui est/sont + participiu trecut les lettres qui sont écrites scrisorile care sunt scrise

Pasivă redusă substantiv + participiu trecut les lettres écrites scrisorile scrise

Adjectivală regulată substantiv + qui est + adjectiv les personnes qui sont heureuses persoanele care sunt fericite

Adjectivală redusă substantiv + adjectiv les personnes heureuses persoanele fericite / persoanele care sunt fericite

19- VORBIREA INDIRECTĂ ȘI VORBIREA DIRECTĂ

Vorbire directă: Subiect + verb de raportare + ":" + citat

Vorbire indirectă:

Enunț que + propoziție Il dit qu'il est fatigué. El spune că este obosit.

Întrebare cu răspuns da/nu si + propoziție Il demande si je suis prêt. El întreabă dacă sunt pregătit.

Întrebare cu pronume/adverb interogativ cuvânt interogativ + propoziție Il demande où j'habite. El întreabă unde locuiesc.

Comandă de + infinitiv Il ordonne de fermer la porte. El îmi/ne ordonă să închid ușa.

Comandă negativă de ne pas + infinitiv Il ordonne de ne pas parler. El îmi/ne ordonă să nu vorbesc/vorbim.

Sfat de + infinitiv Elle conseille de travailler davantage. Ea îmi/ne recomandă să muncesc/muncim mai mult.

Sugestie de + infinitiv Il suggère de partir tôt. El sugerează să plecăm devreme.

Cerere de + infinitiv Elle demande de venir demain. Ea îmi/ne cere să vin/vin​em mâine.

Promisiune que + propoziție Il promet qu'il viendra demain. El promite că va veni mâine.

Explicație que + propoziție Il explique qu'il est malade. El explică faptul că este bolnav.

20- INFINITIVE ȘI SUBSTANTIVE VERBALE

Infinitiv parler Forma de bază a verbului; se folosește după multe verbe, prepoziții și adjective, precum și ca subiect

Infinitiv trecut avoir/être + participiu trecut Se referă la o acțiune încheiată înaintea alteia („după ce a făcut”)

Participiu prezent parlant Modificator asemănător adjectivului sau de registru formal („vorbind”, „având...”)

Gerunziu en + participiu prezent (Exprimă desfășurarea unei acțiuni simultane, mijlocul prin care se realizează o acțiune sau rezultatul acesteia)

Sunt fericit văzându-te. Je suis heureux de te voir. adjectiv + de + infinitiv

Sunt fericit să te văd. Je suis heureux de te voir. adjectiv + de + infinitiv

Plănuiesc să mănânc. Je prévois de manger. verb + de + infinitiv

Plănuiesc să mănânc. Je prévois de manger. verb + de + infinitiv (În franceză nu se folosește gerunziul în acest caz)

Îl văd alergând. Je le vois courir. complement + infinitiv

Îl văd alergând. Je le vois courir. (sau Je le vois en train de courir pentru a accentua faptul că acțiunea este în desfășurare) complement + infinitiv / en train de + infinitiv

Mănânc pentru a mă juca. Je mange pour jouer. pour + infinitiv

21- CONJUNCTIVUL

Dorință Je veux que tu viennes.

Necesitate Il faut que tu partes.

Emoție Je suis heureux que tu sois là.

Îndoială Je doute qu'il vienne.

Posibilitate Il est possible qu'il pleuve.

Opinie negativă Je ne pense pas qu'il ait raison.

Scop Pour que tu comprennes...

Anumite conjuncții Bien qu'il soit fatigué...

22- ÎNTREBĂRI DE CONFIRMARE

Ești obosit, nu-i așa? Tu es fatigué, n'est-ce pas ?

El vine, nu-i așa? Il vient, n'est-ce pas ?

Ei vor ajuta, nu-i așa? Ils aideront, n'est-ce pas ?

Îți place pizza, nu-i așa? Tu aimes la pizza, non ?

Ce vreme frumoasă, nu-i așa? Il fait beau, hein ?

Ne întâlnim la șase, bine? On se retrouve à six heures, d'accord ?

Nu ești pregătit? Tu n'es pas prêt ?

Nu știe ea? Elle ne sait pas ?

Nu a venit el? Il n'est pas venu ?

De ce nu pleci? Pourquoi ne pars-tu pas ?

De ce să nu plecăm? Pourquoi ne pas partir ?

Nu cunoști pe nimeni? Tu ne connais personne ?

Nu ai terminat? Tu n'as pas fini ?

Nu pot ei să ajute? Ils ne peuvent pas aider ?

23- CUVINTE MODALE

Franceză Transliterare Engleză Exemplu

pouvoir pouvoir a putea, a avea voie, a fi capabil să Je peux venir. — Pot să vin.

devoir devoir a trebui, a fi necesar să Je dois partir. — Trebuie să plec.

vouloir vouloir a vrea, a dori Je veux partir. — Vreau să plec.

falloir falloir a trebui, a fi necesar Il faut partir. — Trebuie să plecăm.

savoir savoir a ști să, a fi capabil să Je sais nager. — Știu să înot.

oser oser a îndrăzni să J'ose parler. — Îndrăznesc să vorbesc.

préférer préférer a prefera să Je préfère rester. — Prefer să rămân.

espérer espérer a spera să J'espère réussir. — Sper să reușesc.

souhaiter souhaiter a dori să Je souhaite partir. — Doresc să plec.

aimer aimer a plăcea / a dori J'aimerais venir. — Mi-ar plăcea să vin.

compter compter a intenționa / a plănui să Je compte partir. — Intenționez să plec.

prévoir prévoir a planifica / a intenționa Je prévois de partir. — Plănuiesc să plec.

envisager envisager a lua în considerare J'envisage de partir. — Mă gândesc să plec.

tenter tenter a încerca să Je tente de réussir. — Încerc să reușesc.

essayer essayer a încerca să J'essaie de comprendre. — Încerc să înțeleg.

sembler sembler a părea să Il semble comprendre. — El pare să înțeleagă.

paraître paraître a părea să Il paraît comprendre. — El pare să înțeleagă.

2. Capacitate — „a putea / a fi capabil să”

pouvoir

Franceză Engleză

pouvoir a putea / a fi capabil să

pouvoir + infinitiv a putea face ceva

pouvoir la condițional aș putea / aș fi capabil să

pouvoir la imperfect aș fi putut / puteam

pouvoir la viitor voi putea

Exemple:

Je peux venir.

— Pot să vin.

Je pouvais venir.

— Puteam să vin / Am fost capabil să vin.

Je pourrai venir.

— Voi putea să vin.

Je pourrais venir.

— Aș putea să vin / S-ar putea să pot veni.

3. Capacitate — expresii alternative

Franceză Engleză

être capable de a fi capabil să

être en mesure de a fi în măsură să

être à même de a fi capabil să; formal

avoir la capacité de a avea capacitatea de a

avoir la possibilité de a avea posibilitatea de a

avoir les moyens de a avea mijloacele necesare pentru a

être en état de a fi în stare să

savoir + infinitiv a ști să

Exemple:

Je suis capable de le faire.

— Sunt capabil să fac acest lucru.

Il est en mesure de répondre.

— El este în măsură să răspundă.

Elle sait nager.

— Ea știe să înoate.

4. Permisiune — „a putea / a avea voie să”

Franceză Engleză

pouvoir a putea / a avea voie să

être autorisé à a fi autorizat / a avea permisiunea să

être permis de a fi permis să

avoir le droit de a avea dreptul să

avoir la permission de a avea permisiunea să

être libre de a fi liber să

être habilité à a fi autorizat / împuternicit să

être admis à a fi admis / a avea voie să

Exemple:

Vous pouvez entrer.

— Puteți intra / Aveți voie să intrați.

Vous êtes autorisé à entrer.

— Aveți permisiunea să intrați.

Vous avez le droit de partir.

— Aveți dreptul să plecați.

5. Interdicție — „a nu avea voie / a nu trebui”

Franceză Engleză

ne pas pouvoir a nu putea / a nu avea voie să

ne pas devoir a nu trebui / a nu fi recomandat să

ne pas avoir le droit de a nu avea dreptul să

être interdit de a fi interzis să

être interdit de + infinitiv a fi interzis să

il est interdit de este interzis să

il ne faut pas nu trebuie / este interzis să

défendre de a interzice

interdire de a interzice

Exemple:

Vous ne devez pas entrer.

— Nu trebuie să intrați.

Il ne faut pas fumer ici.

— Nu trebuie să fumați aici.

Il est interdit de fumer.

— Fumatul este interzis.

6. Obligație — „a trebui / a fi obligat să”

devoir

Franceză Engleză

devoir a trebui / a fi obligat să

devoir + infinitiv a trebui să facă ceva

dois trebuie

doit trebuie

devons trebuie

devez trebuie

doivent trebuie

Exemplu:

Je dois travailler.

— Trebuie să muncesc.

7. Alte expresii ale obligației

Franceză Engleză

il faut este necesar / trebuie

il fallait era necesar / trebuia

il faudra va fi necesar / va trebui

il faudrait ar fi necesar / ar trebui

il a fallu a fost necesar / a trebuit

il aurait fallu ar fi fost necesar / ar fi trebuit

être obligé de a trebui / a fi obligat să

être contraint de a fi constrâns să

être forcé de a fi forțat să

être tenu de a fi obligat să

être dans l'obligation de a fi obligat să

être censé a fi presupus să

avoir à a trebui să

avoir besoin de a avea nevoie să

nécessiter a necesita

Exemple:

Il faut partir.

— Trebuie să plecăm / să plece cineva.

Je suis obligé de partir.

— Sunt obligat să plec.

Vous êtes tenu de respecter les règles.

— Sunteți obligat să respectați regulile.

8. Necesitate

Franceză Engleză

il faut este necesar

il est nécessaire de este necesar să

il est indispensable de este indispensabil să

il est essentiel de este esențial să

il est obligatoire de este obligatoriu să

il est impératif de este imperativ să

il est requis de este necesar / obligatoriu să

il est besoin de este necesar să; rar/formal

avoir besoin de a avea nevoie de

devoir a trebui

nécessiter a necesita

exiger a cere / a solicita

9. „Ar trebui”

Franceza nu are un singur echivalent exact pentru cuvântul englezesc „should”.

Cele mai frecvente forme sunt:

Franceză Engleză

devoir ar trebui / se cuvine să

il faudrait ar trebui / ar fi necesar

tu devrais tu ar trebui

vous devriez dumneavoastră ar trebui

il serait préférable de ar fi de preferat să

il vaudrait mieux ar fi mai bine să

mieux vaut este mai bine să

il serait souhaitable de ar fi de dorit să

il est recommandé de se recomandă să

il est conseillé de este recomandat să

Exemple:

Tu devrais dormir.

— Ar trebui să dormi.

Il faudrait partir maintenant.

— Ar trebui să plecăm acum.

Il vaut mieux attendre.

— Este mai bine să așteptăm.

10. „Ar trebui să” / „Se cuvine să”

Franceză Engleză

devoir se cuvine să / ar trebui

être censé a fi presupus să

être supposé a fi presupus să

être supposé devoir a fi presupus că trebuie să

il conviendrait de ar fi potrivit să; formal

il serait souhaitable de ar fi de dorit să

11. Posibilitate

Franceză Engleză

pouvoir a putea / a avea voie să

il est possible de este posibil să

il est possible que este posibil ca

il se peut que s-ar putea ca

il se pourrait que s-ar putea ca

avoir la possibilité de a avea posibilitatea de a

être susceptible de a fi probabil să / capabil să

être en mesure de a fi în măsură să

éventuellement eventual / posibil

peut-être poate / probabil

Exemple:

Il peut venir.

— El poate veni / S-ar putea să vină.

Il est possible qu'il vienne.

— Este posibil ca el să vină.

Il se peut qu'il soit malade.

— S-ar putea să fie bolnav.

12. Probabilitate

Franceză Engleză

peut-être poate / probabil

probablement probabil

vraisemblablement probabil / după toate aparențele

sans doute probabil / fără îndoială

apparemment aparent / se pare că

selon toute vraisemblance după toate probabilitățile

selon toute probabilité după toate probabilitățile

il est probable que este probabil că

il est vraisemblable que este probabil că

il semble que se pare că

il semblerait que s-ar părea că

il paraît que se pare că / aparent

il se pourrait que s-ar putea ca

il y a des chances que există posibilitatea ca

il est possible que este posibil ca

il est peu probable que este puțin probabil ca

13. Certitudine

Franceză Engleză

certainement cu siguranță

sûrement cu siguranță / sigur

assurément cu certitudine

évidemment evident

manifestement în mod evident

incontestablement incontestabil

indéniablement indiscutabil

indubitablement fără îndoială

certainement cu siguranță

effectivement într-adevăr

vraiment într-adevăr / cu adevărat

réellement în realitate / cu adevărat

absolument absolut

sans aucun doute fără nicio îndoială

sans doute aucun fără nicio îndoială; formal

à coup sûr cu siguranță

bien sûr desigur

à l'évidence evident

de toute évidence în mod evident

à n'en pas douter fără nicio îndoială

indiscutablement în mod incontestabil

14. Incertitudine

Franceză Engleză

peut-être poate

probablement probabil

apparemment aparent

vraisemblablement probabil / după toate aparențele

sans doute probabil

éventuellement eventual / posibil

possiblement posibil; mai puțin obișnuit

vraisemblablement probabil

à ce qu'il semble după câte se pare

semble-t-il aparent / se pare că

il semble que se pare că

il semblerait que s-ar părea că

il paraît que se pare că

il se pourrait que s-ar putea ca

on dirait que ai zice că / se pare că

à première vue la prima vedere

15. Dorință / voință

Franceză Engleză

vouloir a vrea

souhaiter a dori

désirer a dori

aimer a plăcea / a dori

préférer a prefera

espérer a spera

rêver de a visa la

avoir envie de a avea chef să / a dori să

avoir le désir de a avea dorința de a

avoir l'intention de a intenționa să

tenir à a ține neapărat să / a insista să

aspirer à a aspira la

ambitionner de a aspira să

brûler de a fi nerăbdător să; literar

Exemple:

Je veux partir.

— Vreau să plec.

J'aimerais partir.

— Mi-ar plăcea să plec.

J'ai envie de partir.

— Am chef să plec / Vreau să plec.

16. Intenție

Franceză Engleză

vouloir a intenționa / a vrea

compter a intenționa

avoir l'intention de a intenționa să

prévoir de a plănui să

envisager de a lua în considerare să

projeter de a plănui să

se proposer de a intenționa să

être décidé à a fi hotărât să

être déterminé à a fi determinat să

avoir pour projet de a avea planuri să

être sur le point de a fi pe punctul de a

Exemplu:

Je compte partir demain.

— Intenționez să plec mâine.

17. Disponibilitate / bunăvoință

Franceză Engleză

vouloir a fi dispus să / a vrea să

accepter de a accepta să

consentir à a consimți să

être disposé à a fi dispus să

être prêt à a fi pregătit / dispus să

être volontaire pour a se oferi voluntar să

se montrer disposé à a-și arăta disponibilitatea de a

être d'accord pour a fi de acord să

Exemplu:

Je suis prêt à vous aider.

— Sunt dispus / pregătit să vă ajut.

18. Lipsa dorinței / refuz

Franceză Engleză

refuser de a refuza să

ne pas vouloir a nu vrea să

ne pas accepter de a refuza / a nu fi de acord să

répugner à a ezita / a nu dori să

hésiter à a ezita să

être réticent à a fi reticent să

être peu disposé à a nu fi prea dispus să

19. Sfaturi

Franceză Engleză

devoir ar trebui

il faudrait ar trebui

il vaut mieux este mai bine să

mieux vaut mai bine să

il serait préférable de ar fi de preferat să

il est conseillé de este recomandat să

il est recommandé de se recomandă să

il serait souhaitable de ar fi de dorit să

je vous conseille de vă sfătuiesc să

je vous recommande de vă recomand să

20. Obligație versus recomandare

Această distincție este utilă:

Franceză Intensitate / semnificație

il faut trebuie / este necesar

il est obligatoire de obligatoriu

vous devez trebuie să

vous êtes obligé de sunteți obligat să

il faudrait ar trebui

vous devriez ar trebui să

il vaut mieux este mai bine să

il est conseillé de este recomandat să

il est recommandé de se recomandă să

21. Permisiune versus interdicție

Franceză Engleză

vous pouvez partir puteți pleca / aveți voie să plecați

vous êtes autorisé à partir aveți permisiunea să plecați

vous avez le droit de partir aveți dreptul să plecați

vous ne pouvez pas partir nu puteți / nu aveți voie să plecați

vous ne devez pas partir nu trebuie să plecați

vous n'avez pas le droit de partir nu aveți voie să plecați

il est interdit de partir plecarea este interzisă

il ne faut pas partir nu trebuie să plecați

22. Necesitate versus posibilitate

Aceste două verbe sunt fundamentale:

devoir

Il doit partir.

— El trebuie să plece.

pouvoir

Il peut partir.

— El poate / are voie să plece.

Negativ

Il ne doit pas partir.

— El nu trebuie să plece.

Il ne peut pas partir.

— El nu poate pleca.

23. „Trebuie” ca deducție logică

Verbul francez devoir poate exprima și o deducție.

Il doit être chez lui.

— El trebuie să fie acasă.

Aici, doit nu exprimă o obligație. Înseamnă:

„Deduc că el este acasă.”

Trecut:

Il a dû être chez lui.

— El trebuie să fi fost acasă.

24. „Poate / s-ar putea”

Franceza folosește în mod normal pouvoir și adverbe/expresii modale.

Franceză Engleză

il peut venir el poate / s-ar putea să vină

il pourrait venir el ar putea / s-ar putea să vină

il se peut qu'il vienne s-ar putea să vină

il se pourrait qu'il vienne s-ar putea să vină

peut-être viendra-t-il poate că va veni

il est possible qu'il vienne este posibil să vină

25. Formele condiționalului ca modalitate

Condiționalul francez este extrem de important pentru exprimarea modalității.

Franceză Engleză

je pourrais aș putea / s-ar putea să pot

je devrais ar trebui

je voudrais aș dori

j'aimerais mi-ar plăcea

je pourrais aș putea

je souhaiterais aș dori

il faudrait ar fi necesar

il serait ar fi

il semblerait s-ar părea

il pourrait ar putea / s-ar putea

il devrait ar trebui / ar fi obligat să

Exemple:

Je pourrais venir.

— Aș putea veni / S-ar putea să vin.

Je voudrais un café.

— Aș dori o cafea.

Vous devriez partir.

— Ar trebui să plecați.

Il faudrait travailler davantage.

— Ar trebui să muncim mai mult.

26. „Ar”

Franceza nu are un singur cuvânt care să corespundă tuturor utilizărilor cuvântului englezesc „would”.

Engleză Franceză

I would go j'irais

I would like j'aimerais / je voudrais

I would be able to je pourrais

I would have to je devrais

it would be necessary il faudrait

it would seem il semblerait

I would want je voudrais

27. Presupunere

Franceză Engleză

supposer que a presupune că

admettre que a presupune / a admite că

imaginer que a-și imagina că

en supposant que presupunând că

à supposer que să presupunem că

dans l'hypothèse où în eventualitatea în care

dans le cas où în cazul în care

si dacă

pour peu que cu condiția să

à condition que cu condiția să

28. Condiție / modalitate ipotetică

Franceză Engleză

si dacă

à condition de cu condiția să

à condition que cu condiția să

pourvu que cu condiția să

pour peu que cu condiția să

dans le cas où în caz că

dans l'hypothèse où în eventualitatea în care

à supposer que presupunând că

en supposant que presupunând că

sous réserve de sub rezerva

sous réserve que cu condiția să

moyennant cu condiția / în schimbul

29. Scala probabilității

O scală aproximativă utilă este:

Franceză Engleză

certainement cu siguranță

sûrement sigur

sans doute probabil

probablement probabil

vraisemblablement probabil

apparemment aparent

peut-être poate

éventuellement eventual / posibil

il est possible que este posibil ca

il se peut que s-ar putea ca

il se pourrait que s-ar putea ca

il est peu probable que este puțin probabil ca

peu probable puțin probabil

improbable improbabil

30. Modalitate evidențială

Aceste expresii indică modul în care vorbitorul știe sau deduce ceva.

Franceză Engleză

apparemment aparent

visiblement vizibil / aparent

manifestement în mod evident

évidemment evident

selon lui potrivit lui

d'après lui după părerea lui

à ce qu'il paraît după câte se pare

il paraît que se pare că

il semble que se pare că

semble-t-il aparent

on dirait que ai zice că / se pare că

à en croire... dacă ar fi să credem...

à première vue la prima vedere

31. Atitudinea vorbitorului / evaluare

Franceză Engleză

heureusement din fericire

malheureusement din păcate

heureusement que din fericire

malheureusement din păcate

heureusement pour... din fericire pentru...

franchement sincer

honnêtement în mod onest / sincer

sincèrement cu sinceritate

personnellement personal

à mon avis în opinia mea

selon moi după părerea mea

à mon sens după părerea mea

à vrai dire adevărul este că

en réalité în realitate

en fait de fapt

Acestea sunt expresii modale/de atitudine, deși multe sunt, din punct de vedere gramatical, adverbe sau grupuri prepoziționale, nu verbe modale.

32. Particule de certitudine și accentuare

Franceză Engleză

bien într-adevăr / cu siguranță

vraiment cu adevărat

donc atunci / într-adevăr; depinde de context

tout de même totuși / cu toate acestea

quand même totuși / cu toate acestea

certainement cu siguranță

assurément cu certitudine

effectivement într-adevăr

justement exact / tocmai

bel et bien într-adevăr / cu adevărat

en effet într-adevăr / de fapt

33. Expresii ale necesității cu adjective

Franceză Engleză

il est nécessaire de este necesar să

il est indispensable de este indispensabil să

il est essentiel de este esențial să

il est obligatoire de este obligatoriu să

il est impératif de este imperativ să

il est important de este important să

il est urgent de este urgent să

il est préférable de este de preferat să

il est souhaitable de este de dorit să

il est conseillé de este recomandat să

il est recommandé de se recomandă să

il est possible de este posibil să

il est probable que este probabil că

il est impossible de este imposibil să

34. Falloir — modele modale complete

falloir este deosebit de important deoarece este folosit, în mod normal, în construcții impersonale.

Franceză Engleză

il faut este necesar / trebuie

il fallait era necesar / trebuia

il faudra va fi necesar

il faudrait ar fi necesar / ar trebui

il a fallu a fost necesar / a trebuit

il avait fallu fusese necesar

il aura fallu va fi fost necesar

il aurait fallu ar fi fost necesar / ar fi trebuit

il faut que + conjunctiv este necesar ca

il faudrait que + conjunctiv ar fi necesar ca

Exemple:

Il faut travailler.

— Trebuie să muncim.

Il faut que tu travailles.

— Trebuie să muncești.

Il faudrait que tu travailles.

— Ar trebui să muncești.

35. Devoir — semnificații modale complete

devoir este unul dintre cele mai importante verbe modale din franceză.

Construcție Semnificație

devoir + infinitiv trebuie / este obligat să

devoir + infinitiv, condițional ar trebui / ar fi obligat să

devoir + infinitiv, imperfect trebuia / era presupus să

devoir + infinitiv, viitor va trebui

devoir + infinitiv, trecut trebuie să fi

ne pas devoir + infinitiv nu trebuie / nu ar trebui

Exemple:

Je dois partir.

— Trebuie să plec.

Je devais partir.

— Trebuia să plec / Era presupus să plec.

Je devrai partir.

— Va trebui să plec.

Je devrais partir.

— Ar trebui să plec.

J'ai dû partir.

— A trebuit să plec / Trebuie să fi plecat.

J'aurais dû partir.

— Ar fi trebuit să plec.

36. Pouvoir — semnificații modale complete

Construcție Semnificație

pouvoir + infinitiv a putea

pouvais puteam / eram capabil să

pourrai voi putea

pourrais aș putea / s-ar putea

j'ai pu am putut / am fost capabil să

j'aurais pu aș fi putut

je pourrais avoir aș putea avea

Exemple:

Je peux venir.

— Pot să vin.

Je pouvais venir.

— Puteam să vin.

Je pourrai venir.

— Voi putea să vin.

Je pourrais venir.

— Aș putea / S-ar putea să vin.

J'aurais pu venir.

— Aș fi putut veni.

37. Dorință / politețe prin intermediul condiționalului

Franceza folosește frecvent formele condiționalului pentru a exprima politețea.

Franceză Semnificație literală/de bază Engleză naturală

je voudrais aș vrea aș dori

j'aimerais mi-ar plăcea mi-ar plăcea

je souhaiterais aș dori aș dori

pourriez-vous...? ați putea...? ați putea...?

voudriez-vous...? ați dori...? ați vrea...?

aimeriez-vous...? v-ar plăcea...? v-ar plăcea...?

38. Expresii modale fixe

Franceză Engleză

il se peut que s-ar putea ca

il se pourrait que s-ar putea ca

il faut que este necesar ca

il faudrait que ar fi necesar ca

il est possible que este posibil ca

il est probable que este probabil că

il est peu probable que este puțin probabil că

il est certain que este sigur că

il est évident que este evident că

il semble que se pare că

il semblerait que s-ar părea că

il paraît que se pare că

on dirait que ai zice că / se pare că

il vaut mieux este mai bine să

mieux vaut mai bine să

il serait préférable de ar fi de preferat să

il est conseillé de este recomandat să

il est recommandé de se recomandă să

il est interdit de este interzis să

il est permis de este permis să

il est autorisé de este autorizat să

il est obligatoire de este obligatoriu să

24- EXISTĂ / A AVEA / A FI

There is a book. Il y a un livre.

Există o carte. Il y a un livre.

There are books. Il y a des livres.

Există cărți. Il y a des livres.

There isn't a book. Il n'y a pas de livre.

Nu există nicio carte. Il n'y a pas de livre.

There aren't any books. Il n'y a pas de livres.

Nu există cărți. Il n'y a pas de livres.

Is there a problem? Y a-t-il un problème ?

Există vreo problemă? Y a-t-il un problème ?

There was a problem. Il y avait un problème.

A existat o problemă. Il y avait un problème.

There has been an accident. Il y a eu un accident.

A avut loc un accident. Il y a eu un accident.

There will be a meeting. Il y aura une réunion.

Va avea loc o întâlnire. Il y aura une réunion.

There is going to be rain. Il va y avoir de la pluie.

Va ploua. Il va y avoir de la pluie.

There would be a solution. Il y aurait une solution.

Ar exista o soluție. Il y aurait une solution.

There may be mistakes. Il peut y avoir des erreurs.

Este posibil să existe greșeli. Il peut y avoir des erreurs.

There must be an answer. Il faut qu'il y ait une réponse.

Trebuie să existe un răspuns. Il faut qu'il y ait une réponse.

j' ai eu am

tu as tu ai

il/elle/on a el/ea/se are

nous avons noi avem

vous avez voi aveți / dumneavoastră aveți

ils/elles ont ei/ele au

Je n'ai pas de voiture. Nu am o mașină.

Tu n'as pas de temps. Nu ai timp.

Prezent j'ai J'ai un livre.

Imperfect j'avais J'avais un chien.

Passé composé j'ai eu J'ai eu de la chance.

Mai mult ca perfect j'avais eu J'avais eu un problème.

Viitor j'aurai J'aurai une voiture.

Viitor apropiat je vais avoir Je vais avoir faim.

Condițional j'aurais J'aurais plus de temps.

Conjunctiv que j'aie Il faut que j'aie confiance.

Infinitiv avoir Je veux avoir une maison.

IMPERATIVUL:

tu Parle ! Vorbește!

nous Parlons ! Hai să vorbim!

vous Parlez ! Vorbiți! (formă de politețe sau plural)

Ne parle pas français. Nu vorbi franceză.

Dacă te adresezi cuiva într-un mod formal:

Ne parlez pas français. Nu vorbiți franceză.

Fii răbdător! Sois patient ! être + adjectiv

Ai grijă! Fais attention ! / Sois prudent ! De obicei, formulare activă

Fii pregătit! Sois prêt ! être + adjectiv

Fiți informați! Soyez informés ! Construcție de tip pasiv, formală

Bine ați venit! Soyez les bienvenus ! Expresie fixă

Nu fiți surprinși! Ne soyez pas surpris ! être + participiu trecut

Nu vă lăsați păcăliți! Ne vous laissez pas tromper ! Construcție reflexivă cu laisser

Îmbracă-te! Habille-toi ! Reflexiv, nu pasiv